Închide
FePAL afirmă, într-un comunicat, că ideea că elevii români fac prea puțină școală decât cei din Europa este falsă. Potrivit Federației, aceștia au mai puține zile de școală, dar mai multe ore pe an.
FePAL își argumentează poziția pe baza unei analize realizate de jurnalista Delia Cărbune, de la publicația Știri de Cluj.
În același comunicat, FePAL cere Ministerului Educației să se consulte cu toate organizațiile de părinți înaintea de a lua decizii cu impact asupra vieții tuturor.
Ce spune FEPAL:
Legat de structura anului școlar 2022-2023, FePAL și Parintii cer schimbare susțin ca acesta să se desfășoare în perioada 12 septembrie 2022- 16 iunie 2023, structură care permite reintroducerea vacanței intersemestriale din februarie fără să afecteze numărul total de săptamâni de școală. Atât din punct de vedere al etapelor procesului educațional, cât și al curbei de efort, semestrului I trebuie să se încheie în luna februarie, la jumătatea anului școlar.
Reamintim faptul că elevii de gimnaziu nu beneficiază de vacanța din luna octombrie, iar ținând cont că numărul de ore de instruire/zi este mult mare decât în ciclul primar, deciziile cu privire la structura anului școlar trebuie să ia în considerare și nevoile acestora. De pe 8 ianuarie până la vacanța de Paște din aprilie este o perioadă mult prea lungă, fără pauză , ceea ce afectează randamentul școlar.
Vacanța intersemestrială poate fi stabilită la jumătatea lunii februarie (13-19 februarie 2023) astfel încât să fie la o distanță de cinci săptămâni de cea de Crăciun și mai aproape de vacanța de primavară, rezultând astfel un semestru II mult mai echilibrat.
❗️Odihna și relaxarea unor copii de 10-14 ani care termină școala și după ora 19:00 nu este un moft, ci o necesitate, mai ales că zilele de școală din România nu respectă un program zilnic de masă și odihnă potrivit unor copii în creștere.
În acest context, vă prezentăm și analiza grupului civic “Părinții cer schimbare”:
“Ideea ca elevii români fac prea puțină școală este falsă. Au mai puține zile de școală, dar mai multe ore pe an
Ideea pe care ministrul Educatiei Sorin Cimpeanu incearca sa o acrediteze in randul opiniei publice, cum ca este nevoie de lungirea anului scolar, deoarece elevii romani ar face prea putina scoala, si pentru care aduce argumentul ca suntem in topul statelor cu cele mai putine zile de scoala, este complet falsa.
Elevii romani fac intr-adevar mai putine zile de scoala, dar petrec pe parcursul anului mai multe ore in banci decat media elevilor din Europa, pentru ca au mult mai multe ore pe zi.
Astfel, in anul scolar 2020-2021, la ciclul primar si gimnazial numarul total de ore a fost de 7078 de ore, in timp ce media pe Europa este 6940 de ore. Acest numar a crescut in Romania de la 5426 de ore/an in anul scolar 2017-2018, la 7078 de ore/an, in prezent.
In timp ce la clasele primare elevii romani fac 3300 de ore/an (iar media este 4082 de ore/an), la gimnaziu, elevii romani sunt pur si simplu epuizati: in timp ce elevii de clasele V-VIII din Romania au avut 3778 de ore/an, media europeana a fost in anul scolar 2020-2021 cu aproape 1000 de ore mai mica (2858 de ore/an).
Se poate observa, asadar, ca elevii din Europa stau la scoala mai multe ore in clasele primare, atunci cand dupa-amiaza sunt ore de teme sau recreative (sport, muzica, arte) si cand nu este necesar atat de mult studiu individual. Pe de alta parte, elevii romani stau la gimnaziu 3778 de ore /an, in timp ce media este de 2858 de ore. Avand in vedere ca in restul Europei elevii merg si mai multe zile la scoala, rezulta ca numarul de ore/zi in gimnaziu este mult mai mic pentru un elev din restul Europei, fata de unul roman.
Precizam ca in acest calcul nu intra deloc temele pentru acasa, stiut fiind ca elevii romani au, mai ales la gimnaziu, in volum de teme foarte mare, timpul ocupat de acestea fiind de cel putin 2-3 ore /zi.
De asemenea, „Timpul total nu include pauzele dintre ore sau alte întreruperi, timpul opțional în afara zilei de școală, timpul dedicat temelor pentru acasă sau de studiu privat. De asemenea, nu include zilele în care școlile sunt închise pentru festivități (de exemplu, zile naționale) și zilele în care elevii nu frecventează școala ca urmare a perioadelor de pregătire destinate cadrelor didactice sau zilelor de examinare”, subliniaza realizatorii acestei analize de la parintiicerschimbare.ro.
Ministrul Educației cere lungirea anului școlar, dar nu aplică legea cu reducerea numărului de ore pe săptămână
Ministrul Educatiei Sorin Cimpeanu anunta periodic, de mai bine de un an, ca se impune lungirea duratei anului scolar prin scurtarea vacantei de vara (incepand cu cea din acest an), fara a umbla, insa deloc la numarul de ore pe care un elev roman trebuie sa le petreaca la scoala sau la programa extrem de incarcata a fiecarei materii. Argumentul acestuia este ca Romania este in top trei tari cu cele mai putine zile de scoala. Acest tip de prezentare trunchiata a informatiei, a indus deja in randul multor romani convingerea ca rezultatele slabe ale elevilor la testele PISA, de exemplu, sunt rezultatul faptului ca elevii romani ar avea prea putine zile de scoala.
Nimic mai fals.
Elevii români fac mai multe ore de școală decât media europeană, cu multe ore pe zi si cu o programă greoaie și nepotrivită vârstei lor
Asa cum au analizat cei de la www.parintiicerschimbare.ro, numarul de ore pe care il au elevii romani este mai mare decat media europeana. Rezultatele slabe vin asadar din programa prea incarcata si abstracta pe care elevii nu o pot intelege, intrucat nu este potrivita pentru varsta lor, din modul in care se preda si chiar si din aceasta supraincarcare zilnica a elevilor. Daca in clasele primare se fac mai putine ore decat media europeana, la gimnaziu se ajunge la o suprasolicitare a elevului, care sta cu aproape 1000 de ore pe an mai mult la scoala decat media europeana.”
Pentru elevii care se află în risc de abandon școlar, Ministerul Educației are la îndemână o serie de instrumente pe care trebuie să le aplice punctual, acolo unde este necesar și poate chiar crea un program tip “Școală de vară” în numele echității care este mereu invocată. Un sistem educațional echitabil urmărește redistribuirea resurselor şi a serviciilor pentru a reduce decalajele educaționale înregistrate din cauza diferențelor socio-economice între diverse categorii de persoane, ținându-se cont și de mediul din care provin – urban sau rural. Echitatea nu inseamnă a tăia vacanțele tuturor pentru a recupera unii, ci a-i ajuta suplimentar pe cei de au nevoie, fară a-i afecta pe ceilalți ale căror nevoi sunt la polul opus: au nevoie de odihnă și timp liber pentru a fi copii.
Solicităm Ministerului Educației să se consulte cu toate organizațiile de părinți înaintea de a lua decizii cu impact asupra vieții tuturor. Toți părinții sunt cetațeni cu drepturi egale, nu doar cei aleși de minister.
