fbpx

EXCLUSIV Ce scrie în noua variantă a proiectului România Educată, discutată de Iohannis cu liderii coaliţiei

Educaţie Privată a obţinut documentul cu noile prevederi ale proiectului ”România Educată”, pe baza căruia preşedintele Klaus Iohannis şi liderii coaliţiei de guvernare au discutat la Cotroceni.

Principalele prevederi ale textului:

  1. Comparații între raportul supus dezbaterii publice și ce a fost modificat în documentul final:

Raportul supus dezbaterii publice:

Un document de viziune și șapte rapoarte tematice anexate

 

Ce a fost modificat în documentul final:

Includerea rapoartelor tematice în documentul de viziune, 

O secțiune dedicată valorilor asociate sistemului de educație și țintelor pe care acesta trebuie să le atingă

O serie de subcapitole tematice, precum: Dinanțarea învățământului preuniversitar, Curriculum bazat pe competențe, Digitalizare, Reziliență, Promovarea educației STEAM

Un capitol dedicat surslor de finanțare pentru reformele propuse

 

Raportul supus dezbaterii publice:

Două scenarii privind structura sistemului de învățământ

Ce a fost modificat în documentul final:

O structură unică a sistemului de învățământ

 

Raportul supus dezbaterii publice:

Menținerea actualei structuri de guvernanță a sistemului

Ce a fost modificat în documentul final:

Reformarea structurilor deconcentrate și, implicit, a sistemului de guvernanță. Accentul se pune pe responsabilizare în descentralizarea educației

 

Raportul supus dezbaterii publice:

Date la nivelul anului 2018

Ce a fost modificat în documentul final:

Actualizarea informațiilor conform ultimelor studii și rapoarte, inclusiv a celor patru documente de politică publică realizate de către OECD pentru Proiect. 

Actualizarea propunerilor din raport, conform evoluțiilor recente și lecțiilor din pandemia de COVID-19.

Integrarea contribuțiilor primite.

 

Valorile promovate prin sistemul de educație:

Echitatea- reducerea decalajelor din sistem și asigurarea șansei la o educație de calitate pentru copiii și tinerii din toate mediile

Excelența: Susținerea și motivarea excelenței în cadrul procesului educațional

Integritatea: Asigurarea de repere valorice și promovarea eticii în educație, dar și în viața de după absolvire

Starea de bine: Dezvoltarea holistică a triunghiului minte-corp-suflet, cu ajutorul consilierii și al măsurilor de sprijin.

Profesionalismul: Menținerea de standarde ridicate în formarea cadrelor didactice și, implicit, în educația oferită elevilor și studenților

Respectul: Însușirea respectului pentru alte persoane, instituții, mediu și societate, ca parte a formării

Flexibilitatea: Asigurarea unui proces educațional individualizat pentru fiecare elev

Diversitatea: Garantarea respectului pentru diversitate și a unui mediu tolerant în procesul educațional

Transparența: Utilizarea unor mecanisme transparente de evaluare și menținerea unei comunicări deschise și oneste în procesul educațional

Colaborarea: Dezvoltarea parteneriatului școală-societate și menținerea unui climat constructiv în interiorul procesului de educație.

 

Domenii prioritare

Cariera didactică: Dezvoltarea unui profil de competențe, reforma formării inițiale, creșterea calității și a flexibilității

Management și guvernanță: Îmbunătățirea procesului de elaborare a politicilor publice, adaptarea guvernanței locale la capacitatea autorităților publice locale, profesionalizarea managerilor

Finanțarea sistemului de învățământ preuniversitar, adaptarea finanțării la nevoile reale, reforma finanțării în educația timpurie, creșterea absorbției fondurilor UE și creșterea nivelului finanțării.

Infrastructura sistemului de educație: Creșterea standardelor pentru infrastructură și dotări, adaptarea rețelei școlare la evoluțiile demografice, dezvoltarea infrastructurii Învățământului Profesional și Tehnic în jurul unor poli de dezvoltare, școli verzi

Curriculum și evaluarea centrate pe competențe. Presupune proiectare curriculară și centrată pe competențe, creșterea flexibilității curriculare, monitorizarea și evaluarea curriculumului, fundamentarea de competențe transversale legate de educația pentru sănătate, pentru sustenabilitate, pentru democrație/societate, inclusiv din sfera educației financiare și juridice.  Evaluarea elevilor/studenților va fi centrată pe competențe, dezvoltarea de standarde și descriptori, creșterea rolului evaluării în formarea cadrelor didactice, digitalizarea evaluării, asigurarea de feedback etc.

Educație incluzivă de calitate pentru toți copiii: creșterea accesului la educație pentru cei proveniți din medii dezavantajate, reducerea ratei de părăsire timpurie a școlii, programe de reintegrare școlară, pedagogie incluzivă, politici pro-echitate, servicii de consiliere.

Alfabetizarea funcțională: Prioritizarea alfabetizării funcționale în cadrul procesului educațional, curriculum bazat pe competențe care facilitează alfabetizarea funcțională. Îmbunătățirea rezultatelor PISA, TIMSS. O atenție specială se va acorda și alfabetizării media, alfabetizării digitale și științifice a elevilor.

Promovarea educației STEAM: Promovarea participării elevilor la activități din zona STEAM, pregătirea cadrelor didactice pentru predarea de conținuturi din zona STEAM, asigurarea dotărilor necesare pentru predarea materiilor STEAM, parteneriate externe relevante.

Digitalizare: Dezvoltarea competențelor digitale ale elevilor și profesorilor, dezvoltarea unui ecosistem digital de educație, programe și educație pentru securitatea datelor și educație cibernetică

Reziliență: Mecanisme de adaptare rapidă la situații de criză, creșterea calității serviciilor școlare în zone dezavantajate, dezvoltarea de abilități privind reziliența/stima de sine între elevi și studenți, pregătirea elevilor pentru schimbări sociale și economice, combaterea bullyingului

Țintele proiectului România Educată:

a) Îmbunătățirea performanței sistemului de educație

Creșterea finanțării educației pentru atingerea unui procent minim din cheltuiala publică, corelat cu media alocării pentru educație în statele membre ale UE

Scăderea ratei de părăsire timpurie a școlii, până la un nivel de cel mult 10%

Reducerea cu minimum 50% a prezentei rate de analfabetism funcțional, astfel încât, la orizontul 2030, să ajungă la maximum 20%

Până în 2030, toți profesorii să aibă competențe digitale de bază, inclusiv de predare prin instrumente digitale- digital literacy și cel puțin 85% dintre elevii clasei a VIII-a să aibă competențe digitale de bază.

Până în 2030, minimum 40% dintre tinerii cu vârsta cuprinsă între 30 și 34 de ani vor fi absolvenți de studii superioare.

b) Creșterea participării și calității educației timpurii

Până în 2030, minimum 30% dintre copiii cu vârsta până la 3 ani participă la educație antepreșcolară

Până în 2030, 96% dintre copiii între 3 și 6 ani participă la educație preșcolară

Până în 2030, 2500 de creșe eficiente energetic se vor construi la nivel național

Până în 2025, se va realiza un curriculum național pentru toate nivelurile de educație timpurie

c) Creșterea performanței în învățământul primar, secundar inferior și secundar superior

Până în 2030, cel mult 20% dintre tinerii în vârstă de 15 ani vor mai avea competențe scăzute la citire, matematică și științe conform metodologiei testelor PISA (în prezent, înregistrăm 41% la citire, 47% matematică și 44% științe)

Până în 2030, cel mult 15% dintre elevii de clasa a opta vor mai înregistra competențe scăzute în domeniul informatic (în prezent, procentul este de 39%)

Până în 2025, se va trece la aplicarea unui model de proiectare a curriculumului bazat pe competențe la toate nivelurile de învățământ preuniversitar

Până în 2030, peste 15.000 de cadre didactice din învățământul primar și 40.000 din învățământul gimnazial vor fi formate pentru aplicarea noului curriculum bazat pe competențe

d) Sporirea calității și atractivității învățământului superior

Până în 2030, minimum 40% dintre tinerii cu vârsta cuprinsă între 30 și 34 de ani vor fi absolvenți de studii superioare

Până în 2030, minimum 30% din totalul cursurilor din învățământul superior vor fi opționale

Până în 2025, minimum 20% dintre absolvenții de învățământ superior- licență și master- vor participa la programe de mobilitate externă.

În 2030, în România vor studia cel puțin 10% studenți internaționali (din totalul studenților înmatriculați)

 

Alte prevederi ale documentului discutat la Palatul Cotroceni:

Scrie un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *