Închide
România nu este străină de tornade. Contrar percepției larg răspândită, țara noastră a fost traversată de 245 de astfel de fenomene în ultimii 225 de ani.
Datele au fost prezentate de cercetătorul Bogdan Antonescu, de la Facultatea de Fizică a Universității din București, în cadrul celei de-a doua ediții a conferințelor „Știința la scenă deschisă”.
Conferința, intitulată „Știința extremelor: România, între tornade și valuri de căldură”, a adus în fața publicului o perspectivă științifică asupra fenomenelor meteorologice extreme, de la mecanismele lor de formare până la impactul pe care îl au asupra societății în contextul schimbărilor climatice, potrivit unui comunicat al UB.
Deși percepute ca fenomene străine climatului românesc, tornadele sunt documentate pe teritoriul țării de cel puțin două secole. Cercetătorul a amintit de tornada din 1886, produsă în București, și de cea de la Făcăeni din 2002, ca exemple ale unui fenomen care, deși rar, nu este absent. Cele mai multe cazuri sunt raportate în regiunile sudice ale țării (Dobrogea și Bărăgan), unde condițiile atmosferice favorabile apar cu o frecvență mai mare.
Antonescu a explicat că formarea unei tornade necesită alinierea simultană a mai multor factori: instabilitate atmosferică, umiditate ridicată, forfecare a vântului și o furtună de tip supercelulă bine organizată. „Tocmai pentru că toate aceste condiții trebuie să fie perfect sincronizate, tornadele sunt fenomene rare, mai ales în România”, a subliniat cercetătorul.
Creșterea numărului de tornade raportate în ultimele decenii nu înseamnă neapărat că acestea au devenit mai frecvente, ci reflectă mai degrabă progresele tehnologice și accesul mai larg la informație, care permit o mai bună observare și documentare a fenomenelor.
Dacă tornadele captează atenția prin spectaculozitatea lor, valurile de căldură reprezintă, potrivit cercetătorului, o amenințare mult mai gravă și mai puțin conștientizată. Acționând lent, pe suprafețe mari și pe durate extinse, ele sunt adesea numite „silent killer” tocmai pentru că nu sunt percepute ca un dezastru imediat.
Datele prezentate la conferință estimează aproximativ 24.000 de decese asociate temperaturilor extreme în România în perioada 2015-2024, evidențiind o legătură directă între creșterea temperaturilor și mortalitate. Spre deosebire de tornade, valurile de căldură sunt în creștere atât ca frecvență, cât și ca intensitate; o tendință direct legată de schimbările climatice.
În privința relației dintre încălzirea globală și fenomenele extreme, Antonescu a nuanțat imaginea de ansamblu: condițiile favorabile apariției tornadelor ar putea deveni mai rare în România, însă, atunci când acestea se produc, energia mai mare acumulată în atmosferă le-ar putea face mai intense. Valurile de căldură urmează însă o traiectorie opusă – mai frecvente și mai severe.
Cercetătorul a insistat asupra importanței comunicării eficiente a riscurilor climatice și a necesității unor politici publice bazate pe date științifice, de la îmbunătățirea sistemelor de avertizare până la educarea publicului.
Conferința a fost moderată de Ada Roseti, expertă în comunicarea științei și fondatoare a Asociației „SciPublic Forum”. Seria „Știința la scenă deschisă” este organizată de Direcția Comunicare și Relații Publice a Universității din București în parteneriat cu această asociație și își propune să aducă cercetarea academică în fața publicului larg, într-un format accesibil și interactiv.
Bogdan Antonescu este cadru didactic la Facultatea de Fizică a UB și cercetător cu expertiză în fizica atmosferei, furtunile severe și tornadele, cu un interes special pentru fenomenele din Europa de Est. Cercetările sale recente, realizate alături de doctoranzi și colaboratori internaționali, contribuie la construirea unei baze științifice pentru înțelegerea riscurilor climatice și fundamentarea politicilor de adaptare.