Închide
Andra Berceanu, director executiv FePAL, critică propunerea Ministerului Educației cu privire la examenele de admitere în liceu și oferă trei studii de caz ipotetice cu privire la efectele acesteia. Berceanu spune că sistemul de dublă admitere îi transformă pe elevii care susțin examenele în ”gladiatori ce distrează decidenții, care privesc de sus, din amfiteatru cum se bat pentru un loc la un liceu bun”.
Ce spune Andra Berceanu:
“Nu facem altceva decât să reușim să testăm potrivirea mai bună a candidaților cu profilul pe care ei și-l doresc” spune doamna ministru Deca că ar fi explicația pentru care sunt necesare două serii de examene la trecere în secundarul superior.
Argumentul doamnei ministru nu este unul valid și îl voi demonta prezentându-vă trei cazuri ipotetice.
Context: sunt câteva licee considerate bune în fiecare localitate, în cele mici chiar unul singur. Sistemul public de învățământ este caracterizat prin decalaje foarte mari între U.Î. dpdv al calității educației oferite. “Școli bune” vs “școli slabe” – ceea ce duce la o concurență foarte mare pentru un loc la liceu în cadrul învățământului obligatoriu și segregare prin meditații, școala paralelă a meditațiilor fiind deja un fenomen național.
Cazul 1
Eleva Maria are înclinații către științele exacte. Decide să se îndrepte către profilul mate-info. Dă EN, ia notă foarte bună. Peste câteva zile, dă admitere la un liceu considerat bun și, în ciuda notei mari, nu prinde un loc pentru că a fost concurență mare.
Conform argumentului doamnei ministru, Maria a picat pentru că nu și-a ales profilul potrivit. Nu, Maria a picat din cauza concurenței. Nu se poate afirma despre ea că de fapt are inclinații spre uman.
Prin urmare, cum acum singura șansă a Mariei este repartiția computerizată, ea va pune ca prime opțiuni numai clasele de mate-info de la liceele slabe unde au mai rămas locuri. Într-un final, după 4 examene în câteva zile, cum nu dau nici studenții, Maria va intra TOT la o clasă de real, dar la un liceu mai slab in ciuda mediei mari de la EN și de la examenul de admitere.
Concluzia: al doilea examen de admitere nu a avut niciun rol de orientare a elevului Maria spre un anumit profil.
Cazul 2
Elevul Ionuț a învățat foarte bine tot gimnaziul și a terminat cu medie mare, dar lui nu prea îi place matematica, preferă să citească, limbile străine și istoria. Deși ar avea inclinație mai degrabă spre un profil umanist, părinții insistă să meargă la o clasă de mate-info pentru că ei cred că îi oferă mai multe opțiuni pentru mai târziu. Ionuț ia o notă mare la EN și peste câteva zile dă admitere tot la un liceu “de top”. Pică și el examenul de admitere. Pentru repartizarea computerizată conform notei la EN, Ionuț va bifa ca prime opțiuni numai clase de real la liceele slabe unde mai sunt locuri pentru că aceasta a fost decizia luată în familie. Într-un final, după 4 examene în câteva zile, cum nu dau nici studenții, Ionuț va intra TOT la o clasă de real, deși lui i s-ar fi potrivit mai bine un profil de uman.
Concluzia: al doilea examen de admitere și-a ratat scopul. Nu reușește să testeze potrivirea candidaților cu profilul pe care ei și-l doresc și nici să îndrume în acest sens.
Cazul 3
Eleva Alina este pasionată de fizică și chimie. Vrea să devină medic. Este clar că va opta pentru profilul de Științe. La acest profil sunt cele mai puține locuri la nivel național și concurența este mare dat fiind faptul că mulți se gândesc la medicină prin prisma salarizării. De obicei este o singură clasă/liceu. La fel, Alina ia notă mare la EN, dar pică admiterea la liceu.
Cum clasele de Științe sunt puține, pentru repartizarea computerizată Alina va bifa și clasele de mate-info, măcar să intre undeva apropiat de pasiunile ei. Poate va intra la Științe, poate nu, depinde foarte mult de numărul total de candidați din anul respectiv. Cert este că va intra la un liceu slab, foarte probabil fără laboratoare și dotări unde să poate să invețe fizica și chimia la nivelul la care se aștepta/visa.
Concluzia: al doilea examen de admitere și-a ratat scopul. Nu numai că nu reușește să testeze potrivirea candidaților cu profilul pe care ei și-l doresc, dar taie și aripi. Un elev cu competențe clare pentru un anumit profil ajunge la un alt profil sau într-un liceu care nu-i permite să progreseze la disciplinele de care este pasionat.
Acesta este rezultatul unor prevederi care nu sunt fundamentate, nu sunt analizate și pentru care ministerul nu a elaborat un studiu de impact.
De aceea pe parcursul simulacrului de dezbateri din vară, Fepal – Federația părinților și aparținătorilor legali din România, Părinții cer schimbare – Grup civic, Părinții elevilor din România, Asociațiile de elevi, profesori preuniversitari, universitari, experți cu legitimitate recunoscută, intelectualii de prestigiu ai țării, Grupul Uniți pentru Educație, plus cele 57.000 de semnatari ai petiției am solicitat ca aceste legi să nu mai fie confiscate pe criterii politice, să se constituie un grup de lucru format din specialiști incontestabili care să elaboreze forma consolidată și aceasta să fie rezultatul unui proces transparent.
Altfel, iată-ne puși în fața unor prevederi care nu au nicio logică, pentru care nu există argumente sau, chiar dacă sunt invocate anumite motivații, acestea pot fi demontate în două secunde.
“Să reușim să testăm potrivirea mai bună a candidaților cu profilul pe care ei și-l doresc” nu se face prin examene duble cu miză mare într-un sistem de educație care practic șantajează elevii și părinții oferindu-le puține locuri unde se mai asigură un proces educațional cât de cât calitativ. Au ajuns copiii de 14 ani să fie gladiatorii ce distrează decidenții, care privesc de sus, din amfiteatru cum se bat pentru un loc la un liceu bun.
În orice țară civilizată, orientarea școlară se face pe parcursul secundarului inferior prin consiliere școlară(reală, nu doar pe hârtie) însoțită de teste vocaționale realizate de specialiști, nu prin două serii de examene cu miză mare, bazate pe concurență în cadrul învățământului obligatoriu. Pare că au fost încurcate ciclurile de învățământ și se intră mai ușor la facultate decât la liceu.
