Andra Berceanu (FePAL), despre solicitările Colegiilor Centenare: Negocierea ca la piață continuă
09 August 2022, 21:02
Andra Berceanu. director executiv FePAL, afirmă că modul în care Colegiile Centenare și-au formulat solicitările cu privire la noua Lege a educației înseamnă, de fapt că acestea ”continuă negocierea ca la piață”.
Ce spune reprezentanta FePAL:
Continuă negocierea ca la piață pe un proiect de lege cu impact major asupra generații de elevi și care va afecta întreaga societate.
În data de 20 iunie 2022, președintele Alianței Colegiilor Centenare, George Cazacu declara în cadrul conferinței organizată de Institutul Aspen:
„Organizarea propriului examen de admitere este unul din obiectivele importante ale asociației noastre, dar odată cu trecerea timpului am fost nevoiți să constatăm că au apărut situații în care elevii cunosc mai multă carte decât unii dintre profesorii lor. Așa că, prioritară a devenit selectarea personalului didactic la nivelul unității școlare. cel puțin pentru noi.”
În ciuda acestei constatări publice cu adevărat gravă – resursa umană din colegiile centenare este sub standardul elevilor care se îndreaptă spre aceste licee – ce solicită azi Alianța Colegiilor Centenare:
“- stipularea faptului ca admiterea poate fi organizată și la nivelul consorțiilor școlare sau al asocierilor în vederea susținerii examenului de admitere;
– alcătuirea subiectelor poate fi realizată și de instituții din afara colegiului, dar după structura cerută de acesta (altfel concursul de admitere nu-și va atinge ținta, fiind selectați și elevi nepotriviți ofertei și cerințelor educaționale specifice CN respectiv)
– înlocuirea , la paragraful(2), a procentului de ”…maxim 90% „ cu „…maxim 75%””
– adăugarea la concursul de admitere, indiferent de formă, a unei probe pluridisciplinare(asemenea probei A de la bacalaureat)
– precum si funcționarea lor într-un regim de autonomie sporită(în selectarea elevilor, a cadrelor didactice, în numirea directorului).”
Dacă corelăm declarația făcută de bunăvoie și nesilit de nimeni a președintelui Alianței cu aceste solicitări, putem deduce:
1. Elevii repartizați în urma EN sunt prea inteligenți pentru cadrele didactice din aceste colegii – “cunosc mai multă carte decât unii din profesorii lor” și prin repartizarea computerizată nu ajung “elevii potriviți”. Care este profilul “elevului potrivit” pentru fiecare colegiu în parte?
2. Se negociază ca la piață, au scos știința din educație. Nu fundamentare, nu studii, nu analize. De ce 75%? Problema nu este procentul, ci principiul.
3. Se comportă ca și cum ar fi stat în stat, deși sunt parte din sistemul public și sunt finanțați ca atare. Insistă pe exprimări de tipul admiterea “poate fi“ realizată de alte instituții, ceea ce nu are un caracter obligatoriu – poate da, poate nu – conservă interesele lor.
4. Ignoră orice principiu de pedagogie, vârsta elevului, egalitate de șanse precum și corelarea admiterii la liceu cu ce se studiază în gimnaziu, cu însuși sistemul de educație. Propun o probă din Bacalaureat, deci o probă pe care un elev de 18 ani o dă, un examen al maturității la 14 ani. Ignoră că nu se predă pluridisciplinar în gimnaziu. Cum susține sistemul elevii prin ciclul gimnazial să se pregătească pentru o astfel de probă? Fără rute educaționale, în clase cu 30+ de elevi, cum vor pregăti profesorii de gimnaziu elevii în funcție de opțiunile diferite pentru admitere la un colegiu sau altul sau pregătire pentru EN? Cum se desfăsura o oră de matematică unde ar trebui să lucreze nivel de Vianu, Sava sau alte colegii sau nivelul acela mai puțin prestigios – Evaluarea Națională? Și cum se va face și activitate de recuperare pentru cei care au rămas în urmă sau acolo unde nu s-a ținut pasul din cauza pandemiei? Toate acestea în același timp, în 50 de minute. Evident, sunt întrebări fără răspuns, iar ceea ce este foarte îngrijorător este că tocmai cadrele didactice din cele mai bune licee nu și le pun.
5. Autonomia sporită de a-și alege profesorii și mai ales directorii într-un sistem puternic politizat. După ce criterii? Cine le stabilește? Cine ia deciziile? Am văzut deja corupția din jurul concursurilor de directori.
Întreg comunicatul demonstrează că aceste colegii naționale se comportă de parcă acestea, nu elevii, sunt de fapt beneficiarii sistemului de educație și pretind prevederi în noua lege care să le apere interesul lor suprem, ceea ce este contrar scopului pentru care există un sistem public de educație. Sistemul de învățământ obligatoriu nu poate fi centrat doar pe “elevii potriviți” conform viziunii unor angajați ai sistemului. A pretinde excelență în proporție de 75% într-o unitate de învățământ este o utopie. Performanța are un caracter excepțional prin definiție, într-un procent atât de mare devine un fenomen de masă, nu excelență.
Reamintesc că în noua lege este deja prevăzut că olimpicii naționali și internaționali nu mai dau nicio formă de admitere, deci elita se va îndrepta oricum către aceste colegii.
