Închide
Repetitio est mater studiorum (Repetiția e mama învățăturii.). Așa am fost învățați la școală, anume că numai repetând ne fixăm cunoștințele. Aflăm acum că nu e totdeauna așa, că există și alte metode de învățare și e bine că de ele pot beneficia copiii noștri.
Acum, din fericire, se pune mult mai mult, deși nu nu suficient, nu încă, accentul pe creativitatea copilului, pe faptul că mergând cu clasa în natură este mult mai repede și mai bine înțeleasă botanica, pe exemplificările care le plac atât de mult copiilor. Și nu doar lor. În fine, pe învățatul din plăcere, singurul care și rămâne.
Însă a repeta rămâne una dintre ocupațiile de bază ale adultului devenit părinte, fiindcă, nu-i așa?, majoritatea copiilor au atenția distribuită în atât de multe părți în același timp, încât arareori aud din prima ce avem să le spunem. Despre a și înțelege nici nu poate fi vorba.
E vârsta libertății depline, așadar e firesc ca ei să se bucure de lumea înconjurătoare prin toate simțurile. La fel de firesc este ca noi, părinții, să-i înțelegem, chiar dacă nu ne amintim cum eram noi la vârsta lor.
Iar libertatea asta a lor ne pune zilnic în situația de a repeta de zeci de ori ce avem să le spunem. Există, da, o „soluție“ pentru a nu mai fi nevoiți să repetăm, însă este una abuzivă, să ne impunem autoritatea prin frică, așa că nu poate fi luată în calcul.
Și uite-așa ajungem să repetăm de nenumărate ori că e necesar să se spele pe mâini, pe dinți, să-și strângă jucăriile, patul, să nu mănânce de pe jos, să nu pună mâna pe ușa cuptorului, că alea trei minute pe care le mai au de stat pe ziua de azi la televizor au trecut de un sfert de oră, că nu dormim cu tableta deschisă, că pisica nu e din plastilină, ci o ființă vie, că nasul se suflă cu putere, pentru a fi bine curățat, nu se mimează suflatul etc.
Sunt copii cărora nu trebuie să le repeți de 875438746582346870264 de ori, e adevărat, ci numai de 765438562874. Important e să înțelegi devreme că unul dintre rosturile tale primordiale ca părinte este să repeți și să nu îți imaginezi că se va termina vreodată de interpretat partitura asta. Însă am și-o veste bună: vei fi răzbunat. Când va fi părinte, copilul tău va juca rolul morii stricate la rândul său, pentru mulți ani. Și, la fel ca tine astăzi, va visa că o să vină ziua când se va da jos de pe scena repetării. N-o să vină nici pentru el, cum nu vine nici pentru tine, așa că poți dormi liniștit. Pardon, pardon, poți repeta liniștit. La nesfârșit.
