Închide
Unii copii vor să meargă la cursuri de teatru, iar părinții se întreabă la ce le-ar folosi. Alți copii nu vor, însă părinții cred că astfel de cursuri sunt foarte bune pentru ei, așa că-i înscriu.
Firesc ar fi să-i ducă pe copii la teatru încă de mici. La teatrul de păpuși și la teatrele care joacă spectacole pentru copii. E cea mai sigură cale către îndrăgostirea de teatru. Sigur că una e să fii spectator, și cu totul alta e să fii actor, însă câți dintre cei care fac cursuri de teatru devin actori? Foarte puțini.
Însă toți cei care trec porin cursuri de teatru au enorm de câștigat. Majoritatea copiilor care ajung la ele sunt extrovertiți, improvizează acasă, cu părinții și bunicii, dar și cu prietenii, afară, la joacă. Practic, oriunde. Ei sunt cei care vor vrea și vor cere să meargă la cursuri de teatru. E minunat pentru ei, acolo își vor consuma artistic energia debordantă, dar vor și învăța cum s-o tempereze fără ca asta să le provoace frustrare, ci, dimpotrivă, transformând-o în bucurie artistică.
Pentru introvertiți și timizi însă, cursurile de teatru sunt o adevărată mană cerească. Acesta este motivul pentru care, mergând la spectacole încă de mici, vor accepta mai ușor ideea de a le urma. Însă e limpede că nu toți copiii trebuie să meargă la cursuri de teatru, peste voința lor nu le-ar aduce absolut niciun beneficiu, ba chiar le-ar aduce prejudicii. La fel de limpede este însă că orice copil va avea măcar un folos dintr-un curs de teatru. Acolo învață impostație, postură, frazare, gestică, mimică, lucrul cu corpul, expresivitate, autoreprezentare, sigur, scenică, dar până la urmă aproape orice context din viață este o scenă pe care în primul rând te prezinți pe tine și, mai ales, te reprezinți.
Există expresia „a juca teatru“, cu sens peiorativ. Înseamnă să minți, să falsifici. Acesta poate fi motivul pentru care unii dintre părinți sunt reticenți în a-i încuraja pe copii să urmeze astfel de cursuri. Însă a face teatru alături de profesioniști în ale teatrului înseamnă a te cunoaște mai bine pe tine, a-ți vedea potențialul, a-ți înțelege și a-ți iubi vulnerabilitățile, a-ți înțelege și a-ți înfrânge temerile, a face față provocărilor lumii, care sunt multe și care nu se desfășoară după vreun orar prestabilit, ca să ai tu timp să te pregătești pentru ele, ci vin pur și simplu cu secunda, cu minutul, cu ora, cu ziua, cu… viața. Și mai înseamnă a te cunoaște din ce în ce mai bine, a te accepta și a învăța să-ți fii alături. Ceea ce este un foarte, dar chiar foarte mare lucru.
