4 iulie 1854: S-a născut Victor Babeș, bacteriolog și morfopatolog român, fondator al școlii românești de microbiologie.

Victor Babeş s-a născut în 1854 la Viena. A fost fiul deputatului Vincenţiu Babeş, originar din Banat, şi al Sophiei Goldschneider, unei austriece dintr-o influentă familie vieneză. A studiat medicina la Budapesta, apoi la Viena, unde şi-a luat doctoratul.

În urma descoperirilor lui Louis Pasteur, este atras de microbiologie şi pleacă la Paris unde lucrează un timp în laboratorul lui Pasteur, apoi cu Victor Cornil. Împreună cu acesta publică primul tratat de bacteriologie intitulat Les bactéries et leur rôle dans l’anatomie et l’histologie pathologiques des maladies infectieuses (1885).

PRIMUL TRATAT BACTERIES

În anii 1885 – 1886 lucrează în Berlin în laboratoarele lui Rudolf Virchow şi Robert Koch.

În 1881 primeşte titlul de conferenţiar (docent privat) iar în 1885 postul de profesor asociat de Histopatologie la Universitatea din Budapesta.

În 1887, Victor Babeș renunţă la universitatea din Budapesta şi, împins de simţămintele sale patriotice, primeşte invitaţia. Venit în tară, înfiinţează la Facultatea de Medicină învăţământul de Anatomie patologică şi bacteriologie. Purtător de orizonturi noi, el a pus piatra fundamentală în studiul medicinei.

curs de bacteriologie babes

Pionier al medicinii profilactice, Babeş s-a străduit toată viaţa să evite bolile, să găsească vaccinuri, seruri preventive care să pună la adăpost omul de îmbolnăviri şi să fixeze cu siguranţă diagnosticul. Babeş căuta să transforme microbii ce dau boli în microbi slăbiţi, atenuaţi care injectaţi omului sau animalelor utile, să producă rezistenţă contra bolilor date în natură de aceiaşi microbi virulenţi.

Igienistul Babeş muncea să înlăture bolile date de apele infectate, el se străduia să vaccineze populaţiile ameninţate de epidemii. Babeş a înfiinţat în cadrul Institutului “Babeş”, serviciul de vaccinare antirabică cu un vaccin imaginat de el însuşi, menit să prevină apariţia teribilei boli la cei muşcaţi de câini sau de lupi turbaţi. Metodele originale proprii întrebuinţate în cercetări, tehnicile imaginate de el pentru rezolvarea necunoscutelor din experienţe, aparatele inventate de el, instrumente făurite de el au fost însuşite şi întrebuinţate în laboratoarele din toată lumea.

Babeş a descoperit 50 de noi microbi. Prin cercetările sale valoroase asupra antagonismelor microbiene, s-a situat printre precursorii ideilor moderne asupra antibioticelor.

În anul 1893 este ales membru titular al Academiei Române. A fost membru al Academiei Române, membru corespondent al Academiei de Medicină din Paris şi ofiţer al Legiunii de Onoare (Franţa).

Citește și despre evenimentul științific al zilei de 3 iulie:  https://www.educatieprivata.ro/3-iulie-in-1886-…ombustie-interna