fbpx

Mormântul lui Victor Babeș, refăcut de MApN

Sursă foto: Emanuela Schweninger

Placa funerară de pe mormântul lui Victor Babeș a fost refăcută, a anunțat jurnalista Emanuela Schweninger, pe pagina ei de Facebook. ”Așa arată acum mormântul lui Victor Babeș. Ministerul Apărării Naționale a refăcut placa funerară. În urmă cu 10 zile, arăta ca în a doua fotografie”, a scris Schweninger, cea care a și semnalat, inițial, starea avansată de degradare în care se afla mormântul, aflat în curtea Institutului Cantacuzino.

mormântul Victor Babeș

Cum arăta mormântul în urmă cu 10 zile. Sursă foto: Emanuela Schweninger

Revoluționar ăn medicină, membru al Academiei Române și membru al Legiunii de Onoare

Activitatea științifică a lui Victor Babeș a fost foarte vastă, cu un accent deosebit în problemele de tuberculoză, lepră, vaccinare anti-rabică și seroterapie anti-difterică. A demonstrat prezența bacililor tuberculozei în urina persoanelor bolnave și a pus în evidență peste 40 de microorganisme patogene. De o deosebită importanță este descoperirea unei clase de paraziți – sporozoari intracelulari nepigmentați – care cauzează febra de Texas la pisici și alte îmbolnăviri la animale vertebrate. La Congresul Internațional de Zoologie din Londra (1900) acești paraziți sunt clasificați în genul Babesia.

În 1892 publică împreună cu Gheorghe Marinescu și Paul Blocq un Atlas de Histologie patologică a Sistemului Nervos. A editat timp de mai mulți ani Analele Institutului de Patologie și Bacteriologie din București.

Victor Babeș, datorită formației sale științifice de bază, a creat concepția ce poate fi denumită “patomorfologia procesului infecțios”, sinteză a microbiologiei cu histopatologia.

Activitatea lui Babeș a influențat și dezvoltarea medicinei veterinare, imprimându-i orientări noi, strâns legate de obiectivele medicinei profilactice. Astfel, a introdus vaccinarea antirabică în România, ameliorând metoda prin asocierea, în cazurile grave, cu seroterapia.

Prin cercetările sale valoroase asupra antagonismelor microbiene, s-a situat printre precursorii ideilor moderne asupra antibioticelor.

În anul 1893 este ales membru titular al Academiei Române. A fost membru al Academiei Române, membru corespondent al Academiei de Medicină din Paris și ofițer al Legiunii de Onoare (Franța).