Închide
Vicepreședintele PNL Raluca Turcan susține că România ar trebui să analizeze inclusiv posibilitatea interzicerii TikTok, după atacul asupra unei ambulanțe din județul Cluj, pe fondul unei informații false distribuite pe platformă. Deputata afirmă că incidentul transformă problema dezinformării online într-una de siguranță publică și consideră că autoritățile nu mai pot rămâne pasive.
„Ceea ce s-a întâmplat la Cluj ne arată, din nou, cât de vulnerabili suntem, ca societate, în fața manipulării și cât de repede o minciună răspândită în mediul online poate produce consecințe în lumea reală”, a transmis Raluca Turcan, într-o postare pe Facebook.
În aceste condiții, spune Turcan, discuția nu mai poate fi limitată la libertatea de exprimare sau la responsabilitatea individuală. „Devine o problemă de siguranță publică”, afirmă vicepreședintele PNL.
Raluca Turcan susține că efectele negative ale platformelor sociale nu mai pot fi tratate drept simple derapaje ale mediului online. Deputata enumeră printre probleme agresivitatea fizică, violența în rândul copiilor, provocările și comportamentele periculoase, precum și cazurile dramatice de suicid. În opinia sa, atacul asupra personalului medical reprezintă un nou nivel al consecințelor produse de manipularea online.
„De câte dovezi mai avem nevoie pentru a admite că există o problemă care depășește cu mult moderarea unor postări?”, întreabă Turcan.
Ea amintește și problema manipulării electorale prin intermediul platformelor sociale, afirmând că România nu a avut până acum nici măcar un raport prezidențial care să clarifice amploarea acestui fenomen.
Turcan afirmă că în Parlament au existat încercări de identificare a unor soluții legislative pentru limitarea conținutului nociv distribuit pe platformele sociale. Demersurile s-au lovit însă de argumente instituționale privind dificultatea sau chiar imposibilitatea reglementării eficiente a conținutului de pe aceste platforme, potrivit acesteia.
În acest context, vicepreședintele PNL spune că trebuie pusă în discuție inclusiv o măsură radicală: interzicerea TikTok.
„Dacă nu putem proteja eficient societatea de efectele unui asemenea mecanism de manipulare, nu ar trebui ca România să analizeze inclusiv interzicerea TikTok din perspectiva siguranței publice și a siguranței naționale?”, a scris Raluca Turcan.
Ea precizează că nu susține luarea unei asemenea decizii „peste noapte”, ci o analiză serioasă la nivelul instituțiilor statului, care să ia în calcul atât argumentele, cât și consecințele unei eventuale interdicții.
„Pentru că între timp nu mai vorbim despre ce se întâmplă pe TikTok. Vorbim despre eșecul evident al TikTok de a limita și elimina conținutul artificial, cu consecințe negative, cât se poate de reale, în planul siguranței publice”, afirmă Turcan.
Tot astăzi, președintele interimar al CNA, Valentin Jucan, a cerut o legislație adaptată pentru combaterea dezinformării online și a susținut că România se află „în prima linie” în privința acestui fenomen.
La rândul său, primarul municipiului Cluj-Napoca, Emil Boc, a pledat, ieri, pentru dezvoltarea educației digitale și pentru controlul algoritmilor platformelor sociale, susținând că utilizatorii trebuie să fie învățați să distingă între manipulare și realitate.
O analiză publicată de Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI) pe 23 iunie 2026, cu mai bine de o lună înaintea atacului, atrăgea atenția asupra vulnerabilității României în fața dezinformării și asupra lipsei unei strategii naționale dedicate educației media. Analiza sublinia, între altele, diferența dintre competențele digitale și capacitatea de a evalua critic informațiile și de a identifica manipularea.