Închide
O analiză publicată pe 23 iunie 2026 de Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI), organizație neguvernamentală care promovează jurnalismul independent și educația media în România, atrăgea atenția asupra vulnerabilității țării în fața dezinformării și asupra lipsei unei strategii naționale dedicate educației media. Documentul a fost publicat cu mai bine de o lună înainte de atacul asupra ambulanței din județul Cluj, declanșat de o informație falsă distribuită pe TikTok.
Analiza semnată de Radu Stochiță arată că România tratează în continuare educația media mai degrabă ca pe o extensie a digitalizării, concentrându-se pe utilizarea calculatoarelor, internetului și aplicațiilor, în timp ce gândirea critică, evaluarea surselor și identificarea manipulării rămân insuficient abordate.
Potrivit cifrelor prezentate de CJI, doar 27,73% dintre români aveau, în 2023, competențe digitale de bază, față de 55,56% media Uniunii Europene. În rândul adolescenților cu vârste între 16 și 19 ani, procentul era de 47,55%, comparativ cu 66,49% la nivel european. În același timp, doar 27% dintre români declarau că au încredere în știrile pe care le consumă, potrivit Reuters Digital News Report 2024.
Cifrele sunt cu atât mai importante cu cât România se confruntă cu un volum tot mai mare de informații distribuite pe rețelele sociale, unde utilizatorii trebuie să poată evalua rapid credibilitatea unei surse, să recunoască manipularea și să verifice informațiile înainte de a le redistribui. CJI subliniază că problema nu poate fi rezolvată prin simpla dotare a școlilor cu echipamente digitale.
Una dintre principalele concluzii ale analizei este că România confundă încă educația digitală cu educația media. În timp ce competențele digitale se referă la utilizarea unui computer, a internetului sau a unor aplicații, alfabetizarea media presupune și capacitatea de a evalua sursele, de a identifica manipularea, de a înțelege modul în care funcționează algoritmii și de a analiza critic informațiile primite.
„Abordarea actuală se limitează la competențe digitale de bază – calculatoare, internet, aplicații – ignorând gândirea critică și reziliența informațională”, se arată în analiză.
Cu alte cuvinte, a ști să folosești TikTok sau Facebook nu înseamnă și a ști să evaluezi informația întâlnită pe aceste platforme.
CJI atrage atenția că educația media nu apare ca domeniu distinct în PNRR, în programul de guvernare sau în strategia „România Educată”. Mai mult, cele 19 proiecte finanțate prin apelul PNRR „Pedagogie digitală”, destinat formării a 100.000 de cadre didactice, nu includ activități concrete de alfabetizare media, potrivit analizei. Accentul este pus pe instrumente TIC și aplicații, în timp ce componenta de gândire critică și combatere a dezinformării lipsește.
În acest context, o mare parte din intervențiile de educație media au rămas în sarcina organizațiilor neguvernamentale. CJI, alături de Funky Citizens și MediaWise Society, a acoperit acest gol prin proiecte desfășurate direct cu elevii și profesorii. În analiză se notează că peste 250.000 de elevi au participat la activități CJI de educație media între 2017 și 2024, iar peste 1.000 de profesori din 472 de licee au fost formați.
CJI recomandă adoptarea unei Strategii Naționale pentru Educația Media, cu obiective măsurabile, buget dedicat și un calendar de implementare. Organizația propune, de asemenea, integrarea alfabetizării media în curriculum, de la educația timpurie până la formarea adulților, cu accent pe gândire critică, evaluarea surselor și integritatea informațională. O altă recomandare vizează formarea continuă a profesorilor, cu sprijin metodologic și parteneriate cu universități, institute de cercetare și organizații neguvernamentale.
Printre soluțiile propuse se mai află campanii publice naționale, crearea unui hub național de coordonare, susținerea jurnalismului de calitate și introducerea unor obligații de transparență pentru platformele digitale.
CJI compară situația României cu cea din mai multe state care au tratat educația media ca pe o politică publică distinctă. În Finlanda există din 2019 o politică națională de educație media, axată pe competențe critice și formarea continuă a profesorilor. Suedia a adoptat în 2020 o strategie națională pentru alfabetizare media și informațională, integrată în disciplinele școlare și în politicile de învățare pe tot parcursul vieții.
În Portugalia, #PortugalMediaLab a fost creat în 2024 ca entitate publică independentă cu rol de coordonare strategică, iar țara are un Plan Național de Alfabetizare Mediatică pentru perioada 2025-2029. Belgia are, la rândul său, din 2008, Conseil supérieur de l’éducation aux médias, susținut prin finanțare publică.
Un exemplu relevant este și Republica Moldova, unde disciplina opțională „Educație pentru media” a fost introdusă începând din 2017, fiind extinsă treptat și la nivel liceal.
Un semnal pozitiv identificat de CJI este Strategia Națională de Apărare a Țării pentru perioada 2025-2030. Documentul recunoaște nivelul scăzut al gândirii critice și al alfabetizării media drept vulnerabilități de securitate națională și prevede politici publice de educație media adresate întregii populații. Analiza avertizează însă că recunoașterea problemei într-un document strategic nu este suficientă în lipsa unor bugete și echipe dedicate implementării.
CJI descrie actuala abordare a României drept „deficitară, fragmentată și centrată aproape exclusiv pe achiziții de echipamente și competențe tehnice de bază”. În lipsa unei strategii, a unei coordonări instituționale și a unor resurse dedicate, România riscă să rămână vulnerabilă la manipulare și dezinformare.
La momentul publicării analizei, pe 23 iunie 2026, discuția despre educația media era în primul rând una despre competențe, politici publice și reziliență informațională. La mai bine de o lună distanță, atacul asupra ambulanței din județul Cluj a arătat cât de reală este problema.
O informație falsă distribuită online poate rămâne o simplă postare, poate deveni un mesaj viral sau poate ajunge, în anumite condiții, să determine oameni să acționeze violent. Diferența dintre aceste situații o poate face capacitatea utilizatorilor de a recunoaște și verifica informația înainte de a o crede sau redistribui. Existența unor reguli pentru platformele de socializare contribuie, dar nu este suficientă.
Analiza completă a CJI poate fi descărcată de AICI.
Emil Boc cere educație digitală și controlul algoritmilor după atacul asupra ambulanței din Cluj