Închide
Părinții văd o legătură între rețele și incidentele din școli. 81% cred că violența a crescut, iar 86% ar interzice accesul copiilor sub 16 ani la social media, arată un sondaj realizat de Impactum Insights, la cererea Ethical Media Alliance.
Potrivit studiului sociologic, chiar și printre părinții ai căror copii au deja propriul cont, susținerea interdicției ajunge la 83%.
Întrebați ce forme de violență îi îngrijorează cel mai mult (până la 3 răspunsuri), respondenții pun pe primul loc bullying-ul (insulte, umilire, excludere), la 51%.
Urmează traficul de droguri (46%), elevii care aduc cuțite sau arme (42%) și bătăile între elevi (34%). Violența împotriva profesorilor este indicată de 26%, iar cyberbullying-ul de 14%.
La întrebarea „Cine e de vină?”, aproape nimeni nu indică un singur actor. La răspunsul multiplu, părinții și familia sunt numiți de 56%, urmați de rețelele sociale și conținutul online (46%), elevii înșiși (45%) și societatea în general (41%).
Școala și profesorii strâng 27%, Ministerul Educației sau Guvernul 22%, iar administratorii platformelor online doar 15%.
Puși să aleagă un singur responsabil principal, 27% indică tot familia, înaintea elevilor (15%), a rețelelor sociale (14%) și a societății (14%). Opțiunea „familia” e mai frecventă printre cei cu studii superioare (34%) decât printre cei cu educație scăzută sau medie (24%).
Părinții din eșantion numesc familia la fel de des ca respondenții fără copii. Cu alte cuvinte, nu e un reproș îndreptat de cei fără copii către cei care îi cresc, ci o convingere împărtășită.
La întrebarea despre cele mai eficiente măsuri pentru prevenirea violenței (până la 3 răspunsuri), 70% aleg cel puțin o măsură de securitate sau o sancțiune: sancțiuni mai dure, până la exmatriculare (31%), pază sau poliție la școli (28%), acces controlat la intrare (26%) sau supraveghere video (22%).
Implicarea mai mare a părinților adună 26%. Interzicerea telefoanelor la școală, 18%. Psihologul sau consilierul din fiecare școală ajunge abia pe locul 10 din 13, la 15%.
Sprijinul psihologic este rar pe primul loc, dar prezent la majoritate. 56% dintre respondenți aleg cel puțin o dată, în alte întrebări, o variantă legată de sprijinul psihologic sau emoțional al copiilor, însă dintre cererile care ar putea fi înaintate Guvernului, cei mai mulți preferă măsuri legate de disciplină: 52% vor reguli mai stricte, față de 30% care cer mai multă finanțare pentru educație.
Două treimi dintre participanții la studiu văd un factor digital în spatele problemelor copiilor
Pentru cei 353 de părinți din eșantion cu cel puțin un copil sub 19 ani, imaginea e clară: 73% spun că aceștia au acces la rețelele sociale. 38% doar prin contul părintelui sau sub supraveghere, 36% cu cont propriu.
Accesul începe devreme. Aproape jumătate dintre părinții de preșcolari (sub 6 ani) spun că cel mic are deja acces, de regulă sub supraveghere. Contul propriu apare odată cu gimnaziul, în intervalul 11–14 ani, adică sub pragul de 16 ani propus pentru interdicție:
6–10 ani: 13% au cont propriu;
11–14 ani: 35%;
15–18 ani: 69%.
Sondajul Impactum Insights a fost realizat în perioada 27-29 septembrie 2026, prin metoda CAWI, pe 800 de adulți din România, cu o marjă de eroare declarată de ±3,5%, la un nivel de încredere de 95%.
Pentru că cercetarea a fost realizată online, rezultatele prezentate descriu percepția românilor din online.