fbpx

Dr. Ionuț Leahu: Cel puțin 200 de medici dentiști pleacă anual din România

 

Exodul medicilor din România afectează și domeniul stomatologiei. Pe de altă parte, anual avem 1.250 de absolvenți ai facultăților de medicină dentară. Într-un interviu acordat Educație Privată, dr. Ionuț Leahu, specialist în implantologie,  explică impactul migrației medicilor, dar și soluțiile pe care statul român le-ar putea oferi, printre care și un nou model de rezidențiat.

  • Din informațiile dumneavoastră., câți absolvenți de stomatologie avem pe an și ce fac după ce termină facultatea? 

Promoția anului 2018 a Universității de Medicină și Farmacie „Carol Davila” din București numără 1.944 de absolvenți , cu 87 mai mulți față de promoția anului trecut, arată un comunicat de presă realizat de UMF “Carol Davila” București; dintre aceștia, 334 sunt absolvenți ai Facultății de Medicină dentară (numai în București). 

Pe de altă parte, un studiu publicat în 2017 arată că „în România sunt înregistrați 20.000 de medici dentiști activi, iar pierderea naturală prin pensionare, renunțare la profesie, emigrare și alte cauze este de aproximativ 500 de medici anual. În universitățile din România sunt în prezent în jur de 7.500 de studenți la stomatologie, la programele de studiu în limba română. Cei care studiază la programele de studiu în limba maghiară, franceză sau engleză nu sunt incluși în acest număr. Anual avem 1.250 de absolvenți ai facultăților de medicină dentară”.

Cel puțin 200 de medici dentişti pleacă anual din România şi ajung să lucreze în state precum Franţa sau Germania; migraţia afectează în principal medicii tineri, care nu reuşesc să-şi formeze un număr minim de pacienţi, din cauză că statul nu decontează serviciile. 

Exodul medicilor are repercusiuni semnificative asupra specialiștilor din majoritatea ramurilor medicale, însă, din fericire, stomatologia pare mai ferită. În general, medicii stomatologi aleg să rămână și să lucreze în țară, întrucât aici pot găsi condiții mai facile de dezvoltare profesională, pot comunica mai ușor cu colegii, iar dacă rămân în clinici mari, au oportunitatea de a lucra cu echipamente de ultimă generație și se adaptează mai ușor dinamicii acestei industrii, care este în continuă dezvoltare. De exemplu, din interacțiunea noastră cu medicii pe care îi formăm, am înţeles importanța accesului continuu la diverse metode de dezvoltare profesională, astfel încât să poată oferi mereu pacienților tratamente de calitate, mai puțin disconfort în timpul intervențiilor medicale și vizite reduse la stomatolog.

  • Ce specializări oferă Statul la rezidențiat? 

În total, sunt șapte astfel de specializări: chirurgie dento-alveolară, chirurgie orală și maxilo-facială, endodonție, ortodonție și ortopedie dento-facială, parodontologie, pedodonţie, protetică dentară. 

În străinătate există numai trei specializări – chirurgie dento-alveolară, chirurgie orală și maxilo facială și ortodonție și ortopedie dento-facială.

  • Acoperă absolvenții de rezidențiat nevoile pieței de stomatologie? 

La rezidențiat, șase candidaţi se bat pe câte un loc la medicină dentară. (600 de candidaţi, pe 95 de locuri). Dacă ar fi să comparăm numărul de absolvenți la medicină dentară (1.250 de absolvenți în 2017)  cu numărul de locuri disponibile la rezidențiat – 95 – clar suntem în minus. Eu cred că, până la urmă, nevoia pieței este dată de angajator. Pacientul, dacă nu primește opțiunea să se adreseze unui specialist, nu știe că există acel specialist.

  • Care e soluția pentru a acoperi nevoia de personal specializat în clinicile de stomatologie?

Suntem în punctul în care setăm, ca industrie, un nivel nou în dezvoltarea business-urilor și a echipelor. Piața de stomatologie crește atât ca număr, cât și ca valoare a afacerilor, însă este pregătită parțial să extindă rapid serviciile și să formeze echipe numeroase în câteva luni. Pe de o parte, avem, anual, la nivelul țării, în jur de 1300 de absolvenți de medicină dentară, iar motivația acestora de a reuși, pe cont propriu sau în cadrul unor echipe multidisciplinare, este clară. Ce aș putea adăuga este că, pentru a accelera procesul de inducție a acestora, o propunere pe o piață aproape privată, este să avem și un examen privat de Rezidențiat. Pe de alta parte, ne confruntăm cu un deficit de asistenți medicali, iar cauzele sunt multiple, pornind de la simplul fapt ca nu există specializare de asistență medicală în stomatologie în cadrul oricărei instituții de învățământ, iar asistența medicală generală din mediul privat se confruntă cu un deficit de cadre, ca urmare a fenomenului emigrației și deciziilor legislative aplicate sectorului public.

 

  • Ce demersuri ați făcut pentru a atrage atenția asupra deficitului de personal și a nevoii de a crea o structură de rezidențiat privat? Cum ar arăta aceasta?

Deocamdată proiectul e discutat în PALMED – Patronatul Furnizorilor de Servicii Medicale Private – care se adresează apoi instituțiilor statului. Noi avem un plan de dezvoltare și un standard. Lucrăm cu specialiști pentru a putea să le oferim pacienților sănătate reală și o experiență excepțională la medicul dentist. Avem nevoie de o predictibilitate. Cu cât o să educam mai mulți pacienți să știe că în ziua de astăzi stomatologia înseamnă echipă, automat va crește și numărul de specialiști de care avem nevoie.

  • Cum ar putea Statul să ajute la dezvoltarea profesiei de stomatolog? Dar să faciliteze accesul pacientului la serviciile de stomatologie?

În momentul de față, Statul susține un program de rezidențiat tot pentru mediul privat, asta pentru că nu prea mai există stomatologie de stat. În aceste condiții avem nevoie de o colaborare mai strânsă, să putem discuta concret, să putem să planificam. Eu văd rezidențiatul privat ca pe un sistem de învățământ dual, în care medicul lucrează într-o clinică specializată în timpul rezidențiatului, dar își ține și cursurile la facultate.

 

  • Cu ce dinamică se dezvoltă industria de stomatologie în România?

 

Piața de stomatologie este destul de fragmentată încă, însă se observă o tendință de consolidare. Deschiderea și gestionarea unei clinici individuale – un cabinet cu unul sau două scaune – presupune o doză semnificativă de efort financiar și operațional, dificil de gestionat pentru un absolvent care, de regulă, nu are expertiză în antreprenoriat, mai ales în această piață. În plus, vine și cu limitări profesionale severe, e greu de crezut că medicii tineri pot ține cu ușurință pasul cu dinamica dezvoltării tehnologiei medicale sau cu specializarea multiplă, fără eforturi financiare considerabile. Toate acestea limitează gama de soluții pe care o pot oferi pacientului.

Noi am reușit să ne extindem din dorința de a oferi pacienților, mereu, cea mai bună experiență posibilă în scaun. Asta înseamnă, în primul rând, tratamente de calitate la prețuri corecte, efectuate de o echipă de medici specializată în toate ramurile stomatologiei și care lucrează cu aparatură inovatoare și materiale de calitate. În plus, e important să putem oferi tratamente complexe într-un singur loc, să nu plimbăm pacientul de la cabinet la radiologie sau la blocul operator în locuri diferite. Acest concept de one-stop-shop ne-a determinat să construim clinici integrate, unde pacientul să se simtă în siguranță și să poată chiar reduce vizitele la stomatolog. Ne-am ferit mereu de răspunsul “nu se poate”, pe care îl auzim de multe ori de la stomatolog și am căutat mereu soluții pentru orice afecțiune.

 

  • Dar în comparație cu alte tari?

 

În România există clinici care lucrează cu cea mai nouă tehnologie și cele mai noi echipamente. Prin urmare, putem spune că stomatologia românească se află la un nivel comparabil cu orice țară din Occident și e, astăzi, chiar peste multe țări din Europa.

CONTEXT

6 din 10 români au fost cel puțin o dată la medicul stomatolog în anul 2018, potrivit unui studiu de piață reprezentativ național, realizat de către Millward Brown România în ianuarie 2019. Accesul pacienților la serviciile stomatologice a crescut pe fondul unui context macroeconomic favorabil, al unui nivel sporit al educației și al dezvoltării pieței de stomatologie susținute și de extinderea clinicilor mari.

 

Piața serviciilor stomatologice a crescut de la an la an, atât ca număr de cabinete și clinici, cât și ca valoare, ajungând la 4.400 de companii active și peste 1.3 miliarde lei cifră de afaceri cumulată a jucătorilor din domeniu, potrivit datelor Coface. Primele trei orașe, București, Cluj și Timișoara, au înregistrat progrese semnificative, Capitala fiind cea mai mare zonă, cu 1.600 de companii și o valoare a pieței de peste 500 milioane lei.

 

Față de anii anteriori, pacienții conștientizează din ce în ce mai mult importanța sănătății dentare. Astfel, în 2018, peste 50% și-au planificat vizitele la medic. Aceștia și-au ales dentistul pe criteriul încrederii (într-un procent de aproximativ 90%) sau pe recomandare (65%) și nu pe criteriul financiar, cum se întâmpla în anii trecuți. Conform datelor din studiul de piață, jumătate dintre românii care au fost la dentist au optat, punctual, pentru tratarea cariilor, 40% pentru igienizări, comparativ cu anii anteriori în care ajungeau preponderent în cazul durerii și infecțiilor. Numai 8% dintre aceștia au fost la dentist pentru a-și rezolva toate problemele dentare.