FNP EDUPART: Poiectul privind admiterea la liceu să fie retras imediat și reevaluat pe fond

ID 108954597 © Monkey Business Images | Dreamstime.com

Federația Națională a Părinților – EDUPART solicită Ministerului Educației și Cercetării retragerea imediată și reevaluarea fondului proiectului de act normativ privind admiterea la liceu,  aflat în prezent în consultare publică. 

Organizația afirmă că, în forma sa actuală, documentul vulnerabilizează drepturile fundamentale ale elevilor, creează premisele unui tratament discriminatoriu și introduce riscuri sistemice grave la adresa integrității evaluării naționale.

”Considerăm că reglementările propuse contravin flagrant interesului superior al beneficiarilor primari ai educației. Prin descentralizarea necontrolată a procesului de selecție, proiectul expune un număr semnificativ de absolvenți ai ciclului gimnazial unei evaluări neechitabile, favorizând apariția unor practici clientelare și a dublului standard în cadrul sistemului de învățământ preuniversitar”, transmite FNP Edupart.

Vulnerabilități ale proiectului enumerate de organizație:

1. Deficiențe structurale și lipsa garanțiilor de integritate

Analiza proiectului de metodologie relevă o acumulare fără precedent de roluri și atribuții la nivelul liceelor organizatoare, într-o absență cvasi-totală a mecanismelor de control și transparență. Unitățile de învățământ care optează pentru concurs propriu vor funcționa, practic, în regim de autoevaluare neaservită niciunui filtru extern: vor evalua lucrările prin intermediul cadrelor didactice autohtone, își vor stabili singure algoritmul de calcul al mediei și vor soluționa contestațiile în cadrul acelorași comisii interne.

Spre deosebire de alte probe reglementate de același proiect (precum examenele de aptitudini sau cele pentru clasele bilingve), concursul suplimentar este lipsit de norme elementare de prevenire a conflictelor de interese:

• Nu se interzice participarea în comisii a cadrelor didactice aflate în relații de rudenie sau afinitate cu candidații;
• Nu este prevăzută obligativitatea supravegherii audio-video în sălile de examen;
• Nu se garantează anonimizarea strictă a lucrărilor scrise anterior evaluării.

Este de neacceptat ca exact în punctele cu cea mai mare miză competițională — admiterea la colegiile/liceele “de elită” — standardele de integritate instituțională să fie complet relaxate, sporind riscul de vulnerabilizare morală și corupție.

2. Marginalizarea Evaluării Naționale și fragmentarea sistemului.

Proiectul acordă fiecărui colegiu/liceu libertatea arbitrară de a stabili ponderea concursului propriu în media finală, fără impunerea unui prag minim obligatoriu pentru examenul național. În consecință, Evaluarea Națională — singurul instrument național standardizat, securizat și corectat independent — riscă să fie redusă la un rol pur formal. Se creează astfel premisele unei fragmentări profunde a sistemului de învățământ, prin validarea unor examene „locale”, neomogene, imposibil de echivalat la nivel național și impenetrabile controlului extern.

3. Incompatibilitatea cu practicile educaționale europene

Conform datelor oficiale furnizate de rețeaua europeană Eurydice, examene proprii de admitere organizate la nivelul liceelor teoretice/generaliste mai subsistă în doar patru state membre UE (Ungaria, Cehia, Slovacia și Letonia). În covârșitoarea majoritate a sistemelor educaționale performante din Europa, tranziția către învățământul secundar superior se realizează exclusiv pe baza portofoliului educațional gimnazial sau a evaluărilor naționale standardizate. Preluarea unui model marginal, lipsit de pârghiile de integritate specifice statelor menționate, este lipsită de suport pedagogic și contravine direcției de modernizare a educației românești.

4. Impactul socio-economic și afectarea stării de bine a elevilor.

Pe lângă vulnerabilitățile etice, metodologice și legale, calendarul și structura propuse generează consecințe nefaste la nivel practic și social:

• Inadvertențe curriculare și adâncirea inechității: Disciplinele avute în vedere pentru examen (precum Informatica și TIC, Fizica, Latina sau Educația Socială) suferă de un deficit cronic de cadre didactice titulare în mediul gimnazial, în special în zonele defavorizate. Această stare de fapt va bloca accesul copiilor fără resurse financiare și va adânci prăpastia dintre familiile care își permit meditații private și cele defavorizate.

• Predictibilitate compromisă: Anunțarea disciplinelor și a tipologiei de evaluare la 1 octombrie (cu doar câteva luni înaintea probelor) nu oferă timpul necesar unei parcurgeri graduale și temeinice a materiei din cei patru ani de gimnaziu.

• Supraîncărcare psihică și riscuri medicale: Suprapunerea a două examene de înaltă miză la un interval de doar 48 de ore (Evaluarea Națională pe 7 iulie, concursul propriu pe 9-12 iulie), în plină perioadă caniculară, contravene tuturor recomandărilor de psihopedagogie și siguranță sanitară — în flagrantă contradicție cu decizia recentă a Ministerului de a devansa probele de Bacalaureat tocmai pentru a evita riscurile termice.

REVENDICĂRILE FEDERAȚIEI NAȚIONALE A PĂRINȚILOR – EDUPART

În primcipal:

1. Retragerea imediată a proiectului de metodologie supus consultării publice;
2. Reevaluarea oportunității introducerii examenului suplimentar, cu menținerea Evaluării Naționale ca unic criteriu național și echitabil de selecție.

În subsidiar (în ipoteza menținerii intenției legislative):

1. Condiționarea aplicării noului mecanism de asigurarea prealabilă a profesorilor titulari la toate disciplinele de concurs în toate școlile gimnaziale;
2. Introducerea supravegherii audio-video obligatorii în toate spațiile de desfășurare a examenului;
3. Anonimizarea strictă și obligatorie a tuturor lucrărilor scrise anterior corectării;
4. Interzicerea expresă a participării în comisii a cadrelor didactice aflate în relație de rudenie sau afinitate (până la gradul IV) cu candidații;
5. Garantarea evaluării contestațiilor de către o comisie complet independentă de unitatea de învățământ organizatoare;
6. Plafonarea riguroasă a ponderii concursului propriu, astfel încât Evaluarea Națională să își păstreze rolul determinant;
7. Instituirea unui mecanism centralizat de audit și control extern al rezultatelor;
8. Anunțarea disciplinelor de concurs și a programelor cu cel puțin un an școlar înainte (la debutul clasei a VIII-a);
9. Reprogramarea calendarului în perioade ferite de riscuri climatice extreme și asigurarea unui interval de decantare de minimum 10-14 zile între examene;
10. Efectuarea și publicarea unui studiu de impact privind efortul financiar impus familiilor prin proliferarea meditațiilor.