fbpx

EXCLUSIV Metodologia pentru școlile-pilot. Cum arată, în acest moment, documentul de lucru

Sursă foto: ID 53298358 © Alan Butters | Dreamstime.com

Educație Privată a obținut prima variantă a documentului de lucru care reglementează metodologia privind școlile-pilot.

Prezentăm, integral, conținutul documentului, în această fază de redactatre a lui. Precizăm că nu este vorba despre o variantă finală, ci de o formă care poate fi revizuită și schimbată.

CAPITOLUL I : Dispoziții generale

 

Art. 1. Prezenta metodologie reglementează înființarea, organizarea și funcționarea unităților de învățământ preuniversitar cu statut de unități-pilot, experimentale și de aplicație, în conformitate cu art. 26 din Legea educației naționale nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare, precum și cu HG nr. 559/2020 privind funcționarea unităților de învățământ preuniversitar cu statut de unități-pilot, experimentale și de aplicație, publicat în Monitorul Oficial nr. 635 din 20 iulie 2020.

 

Art. 2. Unitățile de învățământ preuniversitar cu statut de unități-pilot, experimentale și de aplicație sunt unități de învățământ din rețeaua națională a unităților de învățământ preuniversitar.

 

Art. 3. Unitățile de învățământ preuniversitar cu statut de unități-pilot experimentale sunt organizate cu scopul de a pune în aplicare intervenții educaționale inovative, proiecte de cercetare educațională, noi modele curriculare și de carieră didactică, în vederea evaluării și determinării potențialului de valorificare extinsă și de fundamentare a politicilor educaționale la nivel național, inclusiv din perspectiva pregătirii tinerilor pentru o bună integrare în societate.

 

Art.4. Obiectul pilotării  îl constituie intervenții educaționale inovative, modelele curriculare și de carieră didactică, practici inovative care pun în valoare viziuni și practici profesionale experimentate si împărtășite, cu impact asupra școlii ca organizație care învață:

  • elemente inovative la nivel de curriculum (ex., noi modalități de organizare/predare-învățare a unor discipline de studiu din trunchiul comun, o nouă disciplină în oferta de curriculum la decizia școlii, o nouă disciplină de studiu care propune abordări transversale etc.)
  • modalitatea de organizare a programului școlar de predare-învățare;
  • modalitățile de dezvoltare profesională a cadrelor didactice;
  • utilizarea unor modele de intervenție educațională, strategii didactice, resurse educaționale;
  • organizarea și desfășurarea practicii didactice de facilitare a contextelor de învățare;
  • intervenții inovative în domeniul managementului școlar, a dezvoltării culturii organizaționale;
  • modalități de evaluare a rezultatelor școlare;
  • intervenții inovative bazate pe date de cercetare psiho-socială, pentru integrarea optimă în comunitate, pe piața muncii și în societate, în general;
  • abordări inovative și tendințe de dezvoltare a științelor educației.

Art. 5. Unitățile de învățământ preuniversitar cu statut de unități de aplicație, numite în continuare școli de aplicație, sunt unități de învățământ preuniversitar din rețeaua permanentă a unităților de învățământ preuniversitar, în care se desfășoară activitățile practice pedagogice, denumite în continuare practica pedagogică pentru elevii din la liceele cu profil  pedagogic sau pentru studenții înscriși la  programe universitare de formare pentru cariera didactică, inclusiv masterat didactic.

 

CAPITOLUL II: Selecția  unităților de învățământ preuniversitar cu statut de unități-pilot, experimentale și de aplicație

Art. 6. Școlile pilot experimentale pot fi selectate individual sau în consorții.

  • Selecția pentru pilotare individuală se realizează prin competiție de propuneri de proiecte / intervenții educaționale inovative.
  • Organizarea competiției de propuneri de inovare educațională este anunțată de M.E.C. cu cel puțin două luni în avans, astfel încât unitățile de învățământ preuniversitar interesate să poată dezvolta un proiect de inovare educațională bine argumentat, coerent și consistent.
  • Pentru evaluarea propunerilor de pilotare individuală, se vor crea, la nivelul ISJ / ISMB, comisii de evaluare formate din: un reprezentant al ISJ, două cadre didactice cu experiență în cercetare, formare, mentorat și două cadre didactice universitare dintre care cel puțin unul are specializare în științe comportamentale. Președintele comisiei de evaluare va fi un cadru didactic universitar, specializat în științe comportamentale.
  • Unitățile de învățământ preuniversitar vor depune la ISJ/ISMB solicitarea de includere în programul de pilotare, în vederea evaluării. Solicitarea va fi însoțită   de o strategie de pilotare și de un   plan de acțiune  care vor reflecta (conform anexei 1):
  • viziunea unității de învățământ cu privire la proiectul care urmează a fi pilotat;
  • analiza de nevoi la nivelul unității de învățământ, care va evidenția motivația acesteia de a se implica în proiectul pilotat, inclusiv punctele tari, beneficiile din perspectiva elevului și oportunitățile oferite prin implementarea unui astfel de proiect;
  • prezentarea resurselor umane ale unității de învățământ în raport cu solicitările proiectului pilotat (resurse umane suficiente, nivel de calificări în relație cu domeniul pilotat, portofoliu de competențe specifice dobândite prin formarea inițială și prin formarea continuă), atât pentru activitățile didactice, cât și pentru activitatea internă de administrare, organizare, monitorizare și evaluare;
  • prezentarea resurselor materiale ale unității de învățământ în raport cu solicitările proiectului pilotat (suficiență, calitate cu privire la spațiul pentru derularea activităților, dotările materiale);
  • analiza implicațiilor etice și modalitățile prin care se asigură respectarea drepturilor copilului, conform legislației în vigoare, în acord cu codul de etică și conduită al unității;
  • document care să evidențieze acordul părinților cu privire la implicarea elevilor în proiectul pilotat și, după caz, consultarea Consiliului elevilor din cadrul unității de învățământ;
  • modalitățile de evaluare (internă și/sau externă);
  • analiza riscurilor de implementare și a planului de management al riscurilor.

 

(2) Pilotare în consorțiu

  • Pilotarea în consorțiu se realizează la propunerea MEC, a instituțiilor din subordine sau altor instituții care au un acord de colaborare cu M.E.C., inclusiv la propunerea instituțiilor de învățământ superior și vizează intervenții educaționale mai ample sau care necesită pilotare extinsă (într-un număr mai mare de instituții de învățământ sau pe termen mai lung).
  • Pentru pilotarea în consorțiu, unitățile-pilot experimentale pot fi selectate de MEC sau de instituția nominalizată de MEC să coordoneze procesul de pilotare, pe baza unor criterii specifice, în funcție de tipul intervenției / programului educațional care urmează a fi pus în aplicare.
  • Unitățile de învățământ își pot exprima interesul de participare sau pot fi invitate direct (prin intermediul ISJ/ISMB) să participe, urmând ca selecția finală să se realizeze în funcție de cerințele specifice ale intervenției / programului pilot și de acordul școlilor invitate (acordul Consiliului de Administrație, pe baza avizului Consiliului profesoral și al consiliului reprezentativ al părinților și, după caz, cu consultarea Consiliului elevilor din cadrul unității de învățământ).

 

Art. 7. Criterii generale de evaluare a proiectelor de inovare educațională vizează:

  • Relevanța – argumentarea necesității inovației propuse, în relație cu prioritățile și finalitățile sistemului național de învățământ; pertinența analizei de nevoi, în relație cu proiectul pilotat;
  • Fezabilitate și design – argumentarea funcționalității și demonstrarea capacității unității de învățământ de a pune în practică proiectul propus, inclusiv prin agrearea într-un parteneriat la nivel de comunitate, a competențelor si resurselor necesare pentru a duce la bun sfârșit pilotarea; suficiența și calitatea resurselor umane în raport cu toate etapele proiectului pilotat; suficiența și calitatea resurselor materiale în raport cu solicitările proiectului pilotat; asigurarea acordului părinților și a altor părți locale cu privire la implicarea elevilor în proiectul pilotat;
  • Caracterul inovativ – măsura în care solutiile propuse prin pilotare sunt inovative la nivelul sistemului national de învățământ sau reprezinta transferuri de practici relevante inter-regiuni sau inter-sectorial.
  • Eficiență și eficacitate și impact – planul de proiect propune un sistem de analiză/evaluare a eficacității și eficienței, de monitorizare, clar și transparent care îi permite să verifice impactul pilotului și eficacitatea dincolo de scoală/parteneriatul în care se aplică; de asemenea, planul de monitorizare și evaluare, de identificare și eliminare a barierelor, de management al riscurilor de atingere a obiectivelor pilotării și de limitare a riscurilor de eșec la care sunt expuși elevii în raport cu sistemul public de învățământ
  • Compatibilitatea cu profilul de formare al elevului – măsura în care programul propus permite dezvoltarea competențelor vizate prin profilul de formare al absolventului; în cazul unor inovații curriculare de amploare, se vor prezenta modalitățile de asigurare a compatibilității cu profilul de formare al absolventului și punțile de trecere între diferite abordări și învățământul de masă, pentru situațiile în care un elev se transferă la / de la altă școală.

 

Art. 8. Școlile de aplicație sunt selectate dintre  liceele/ colegiile naționale pedagogice sau dintre alte tipuri de unități de învățământ care au capacitatea de asigura organizarea și desfășurarea  activităților  practice pedagogice, denumite în continuare practica pedagogică pentru elevii din liceele cu profil  pedagogic sau pentru studenții înscriși la  programe universitare de formare pentru cariera didactică, inclusiv masterat didactic   și alcătuiesc rețeaua națională a unităților de învățământ preuniversitar cu statut de școală de aplicație.

Art. 9. Criteriile generale de selecție a școlilor de aplicație vor ține cont de:

  • Diversitatea contextelor de formare / desfășurare a practicii pedagogice: unități de la diferite niveluri de școlarizare (antepreșcolar, preșcolar, primar, gimnazial, liceal, postliceal), unități din diferite tipuri de comunități școlare (rural-urban, centru-periferie), unități care oferă abordări pedagogice alternative, recunoscute de M.E.C., unități care oferă diferite modalități de organizare a procesului de învățământ (învățământ simultan, școlarizarea în grupe/clase în spitale, inclusiv învățare la distanță, în sistem on-line).
  • Existența resurselor umane care pot oferi îndrumare elevilor / studenților practicanți: profesori mentori, profesori formatori și/sau profesori cu experiență didactică și cu activitate metodică.
  • Nivelul corespunzător de dotare și de accesibilitate a mijloacelor educaționale, în funcție de context.
  • Exprimarea capacității și disponibilității unității de învățământ preuniversitar de funcționare cu statut de școală de aplicație

CAPITOLUL III: Înființarea, organizarea și funcționarea școlilor pilot, experimentale și de aplicație

 

Art. 10. Statutul de școală pilot experimentală este dobândit strict pe durata intervenției educaționale / proiectului pilot pentru care a fost acordat.

  • Pentru pilotarea individuală, statutul de școală pilot experimentală este acordat de M.E.C., la propunerea inspectoratului școlar la nivelul căruia s-a realizat evaluarea proiectelor pilot.
  • Pentru pilotarea în consorțiu, statutul de școală pilot experimentală este acordat de M.E.C., la propunerea instituției / echipei care coordonează programul sau proiectul pilot.

 

Art. 11. Statutul de școală de aplicație este dobândit pentru o perioadă de minimum patru ani  menționată în contractul  încheiat  cu instituția de formare a cadrelor didactice cu care a fost încheiat.

Art. 12. Selecția personalului didactic implicat în activitățile  din cadrul școlii de aplicație  se realizează la nivelul unității de învățământ și respectă criteriile specifice precizate în OMECTS 5485/2011,. pentru aprobarea Metodologiei privind constituirea corpului profesorilor mentori pentru coordonarea ectuării stagiului practic în vederea ocupării unei funcții didactice, și clauzele din contractul încheiat între universitate și unitatea de învățământ –școală de aplicație. 

Art.12^ În cadrul fiecărei școli de aplicație, potrivit reglementărilor metodologice specifice domeniului formării inițiale și al formării continue a cadrelor didactice, va fi selectat un număr adecvat de cadre didactice, profesori-mentori,  care să asigure derularea activităților practice pedagogice și a altor tipuri de activități din domeniul educațional.

 

Art.12^ ^Selecția personalului implicat în activitățile experimentale, și în activitățile din proiectele- pilot se realizează la nivelul unității de învățământ și respectă criteriile specifice precizate în acordul de participare, încheiat cu instituția furnizoare de formare (pentru școlile de aplicație) sau cu instituția nominalizată să coordoneze procesul de aplicare experimentală a unor modele sau abordări educaționale noi (în cazul pilotării în consorțiu).

 

Art. 13. În cadrul fiecărei unități pilot, experimentale, va fi selectat un număr adecvat de cadre didactice care să asigure derularea activităților în condițiile impuse de modelul pedagogic aplicat sau de condițiile de desfășurare a practicii pedagogice.

 

Art. 14. Cadrele didactice selectate vor beneficia de un program de instruire/formare cu privire la aplicarea elementelor incluse în proiectul de pilotare, anterior debutului acestuia la nivelul activităților cu elevii.

 

Art. 15. Cadrele didactice și personalul auxiliar implicat în proiectul pilotat vor semna un acord de colaborare, care va specifica atribuțiile asumate de acestea pe parcursul pilotării.

 

Art. 16. Cadrele didactice și personalul auxiliar implicat în proiectul pilotat vor beneficia de sprijin și îndrumare de specialitate pe parcursul implementării proiectului pilot.

 

Art. 17. Normarea  cadrelor didactice implicate în proiectul pilotat va fi realizată potrivit legislației aplicabile domeniului educație și va include activități didactice și activități variate în afara celor de predare (ex. activități extracurriculare, coaching, mentorat, tutorat etc.).

 

Art. 19. Mecanismele de monitorizare și evaluare sunt stabilite în funcție de tipul și amploarea pilotării și se realizează prin evaluare internă și / sau prin evaluare externă.

  • În cazul pilotării individuale, evaluarea se realizează conform proiectului depus și aprobat de Comisia de evaluare.

Pentru proiectele pilot de mică amploare (de ex., o disciplină opțională, o metodă de predare-învățare-evaluare etc.), evaluarea se realizează preponderent intern, la nivelul școlii. Fiecare proiect pilotat va propune un mecanism propriu de monitorizare și evaluare a activităților implementate, în funcție de obiectul pilotării. Monitorizarea și evaluarea internă se va finaliza cu rapoarte de etapă / raport raport final, care va fi înaintat comisiei de evaluare organizate la nivelul ISJ/ISMB (pe cât posibil, comisia va fi aceeași cu cea care a realizat și evaluarea propunerilor de proiecte pilot).

M.E.C. poate solicita evaluarea externă a proiectelor pilot individuale, în funcție de rezultatele intermediare sau finale ale acestora, în vederea identificării potențialului de multiplicare sau de extindere a pilotării.

 

  • În cazul pilotării în consorțiu, evaluarea se realizează conform metodologiei de pilotare specifică fiecărei intervenții / fiecărui program pilot. Ministerul Educației și Cercetării, prin entitățile subordonate și coordonate (inspectorate școlare județene, agenții, centre etc.), conform atribuțiilor acestora, sau în parteneriat cu universități, organizații internaționale sau organizații nonguvernamentale, sindicate sau alte instituții va realiza activități de monitorizare și evaluare de etapă/finală a activităților derulate în cadrul proiectelor sau programelor pilot realizate în consorțiu.

 

  • Rezultatele monitorizării și evaluării de parcurs vor constitui bază pentru aprobarea continuării unui proiect pilot de la un semestru la altul/de la un an școlar la altul.

 

  • Rezultatele monitorizării și evaluării finale vor constitui bază pentru transferul rezultatelor / unor rezultate ale proiectului pilot la nivelul altor unități de învățământ sau pentru fundamentarea unor propuneri de politici educaționale la nivel național.

 

  • Rezultatele monitorizării/evaluării vor fi făcute publice, către părțile direct iunteresate.

 

 

Art. 20. Mecanismele de finanțare

OBS: UCE nu are competențe în această arie a finanțării.

 

CAPITOLUL IV. Alte reglementări necesare înființării, organizării și funcționării

OBS: UCE are competențe doar în anumite arii legate de organizarea și funcționarea unităților de învățământ. Prin urmare, această secțiune cuprinde unele sugestii, însă este necesară expertiza personalului cu expertiză în zona administrativ managerială.

 

Art. 21. Școlile pilot și  experimentale pot înființa clase experimentale, cu număr mai mic de elevi – minim 15 elevi pe clasă în mediul urban și minim 10 în mediul rural.

 

Art. 22. In cazul aplicării unor inovații de amploare la nivelul curriculumului național (ex.alte planuri-cadru de învățământ, alte programe școlare) este necesară o planificare a implementării proiectului pilot pentru un întreg ciclu de învățământ.  De asemenea, propunerea de proiect pilot va realiza o analiză a impactului demersului propus asupra profilului de formare al absolventului programului, precum și o analiză a punților de legătură între unitățile-pilot și unitățile din învățământul de masă, astfel încât să se asigure șansele egale ale elevilor la examene/evaluări naționale și să se asigure condițiile minime care ar putea permite transferul de la o unitate pilot către o unitate de învățământ de masă pe parcursul derulării proiectului sau la finalul acestuia.

 

Art.  23.   Derogarea temporară de la unele standarde de evaluare a instituțiilor de învățământ  (de consultat ARACIP), în funcție de tipul programului experimental sau al proiectului pilot. SAU: ajustarea standardelor de evaluare în funcție de tipul programului / proiectului pilot.

 

 

Anexa 1

Model de formular pentru depunerea unui proiect-pilot – DRAFT 1

 

 

  1. Descrierea temei / obiectului pilotării
  • Delimitarea aspectelor investigate,
  • Analiza succintă a abordării temei pilotate în literatura de specialitate;
  • Argumentarea caracterului inovator

 

  1. Justificarea necesității pilotării
  • Analiza de nevoi care arată necesitatea pilotării
  • Corelarea cu priorități ale politicii educaționale europene și/sau naționale

 

  1. Plan de implementare
  • Obiective clar definite, realiste, posibil de evaluat
  • Plan de lucru: metodologie de implementare, calendar de activități, resurse umane implicate, modalități de pregătire a implementării (ex., formarea personalului implicat, asigurarea mijloacelor educaționale necesare etc.), limite ale pilotării
  • Mecanisme de monitorizare și evaluare (delimitarea obiectului evaluării / ce anume se va evalua, metodologia de evaluare (metode, tehnici, instrumente, surse de date etc.), persoana/ persoanele care conduc evaluarea (cine, când realizează evaluarea), mod de valorificare a datelor evaluative culese).
  • Resurse umane implicate
  • Resurse financiare implicate (estimarea resurselor necesare si a modalităților de asigurare a acestora)
  • Rezultate asteptate și impact (analiza posibilelor arii de impact, a rezultatelor asteptate, estimarea posibilităților de extindere a obiectului pilotării către alte unități de învățământ sau alte arii tematice)
  • Argumentarea compatibilității cu profilul de formare al absolventului (pentru proiectele de amploare, sunt evidențiate punțile de trecere către învățământul de masă, în cazul transferului elevilor la/de la altă școală).

 

  1. Analiza implicațiilor etice, a riscurilor posibile și a modalităților de minimizare a efectelor acestora (Pentru proiecte ample sau cu implicații etice mai mari, e necesar un aviz al unei comisii de etică. Comisia de etică se constituie din: un reprezentant al M.E.C., un cadru didactic universitar specializat în științe comportamentale, un reprezentant al Unității de Cercetare în Educație).

 

  1. Modalități de diseminare (acțiuni prin care rezultatele obținute vor fi popularizate, acțiuni prin care se poate facilita transferul de expertiză către alte unități de învățământ).