fbpx

Două persoane, identificate în cazul Maia Morgenstern

Brigada Antiteroristă a SRI a colaborat cu Poliţia Română în ancheta referitoare la mesajele de ameninţare făcute la adresa directoarei Teatrului Evreiesc de Stat, Maia Morgenstern. În urma cercetărilor au fost identificate două persoane, informează IGPR, citat de Digi 24.

„În continuarea cercetărilor efectuate în cauza privind mesajele de amenințare adresate doamnei Maia Morgenstern și Teatrului Evreiesc, au fost efectuate investigații pentru identificarea persoanei care a trimis mesajul, în colaborare cu SRI – Brigada Antiteroristă, fiind stabilită posibila adresă electronică IP, utilizată pentru transmiterea mesajelor”, se arată într-un comunicat al IGPR.

Poliţia a precizat că au fost identificate două persoane bănuite, una pe raza județului Timiș, iar alta pe raza municipiului București şi că în prezent se fac verificări la domiciliile lor, pentru clarificarea situației de fapt.

„Situația în cauză este analizată și la nivelul Direcției de Combatere a Criminalității Organizate și DIICOT, în vederea stabilirii de elemente specifice unui act terorist, urmând a se dispune în consecință”, conform IGPR.

CONTEXT

Marea artistă Maia Morgenstern a publicat, pe pagina sa de Facebook, un e-mail pe care l-a primit astăzi și în care ea și copiii săi sunt amenințați cu mai multe atrocități, inclusiv cu moartea.

Este al doilea atac antisemit acuzat de Maia Morgenstern în ultimele 10 zile. 

 

Pe 19 martie, artista semnala o replică antisemită la o  întrunire pentru directori de teatre și instituții publice de cultură, sub genericul „Vocea teatrului licean bucureștean”. 

Într-o postare pe Facebook, Maia Morgenstern povestește că unul dintre participanți a folosit un termen denigrator, în timpul evenimentului.

Ce spunea artista pe 19 martie:

Sunt felul de om care reacționează post traumatic. Ce-o mai fi însemnând și asta.

Ce vreau să spun este că paralizez în momentul șocului. O fi bine, o fi rău… cine mai știe?

Concret, am fost invitată oficial la o întrunire pentru directori de teatre și instituții publice de cultură, sub genericul „Vocea teatrului licean bucureștean”.
Lucru mare, oficiali. Chestiuni importante la ordinea zilei.
Ajung cu câteva minute mai devreme.
Directori, consilieri, reprezentanți: autoritățile.
Pășesc zâmbitoare către colegii mai mari, să-i salut, să le dau binețe.
Și iată ce-mi aud urechile: „Hai s-o facem așa, jid…” – ooops, eu n-am voie să scriu cuvântul acela (că-mi șterge FaceBook postarea), este permisă doar pronunțarea…
Am încremenit. Ce-ați spus?
Răspunsul a venit promt, relaxat: „Hai, nu te mai supăra. Am spus așa în glumă…”
Nu, nu pot să nu mă supăr! Nu când îl pronunță oameni de cultură. Nu când este pronunțat într-un cadru oficial.
Și nimeni n-a părut deranjat.
În afară de mine, căci am ajuns, normal, să mă simt eu deplasată că m-a lovit o scîrbă fără margini.
Nu. Nu accept! E grav. E urât. Sunt rănită.
Tremur.
Termenul ”jidan”, la  care face trimitere Maia Morgenstern, este unul peiorativ și considerat antisemit. Este unul dintre cuvintele folosite frecvent în discursul legionar, dar și în literatura afiliată acestei mișcări politice.
Variantele etnonimice românești vechi ori regionale, devenite azi mai mult peiorative, bazate pe rădăcina slavizată jid- și sufixate cu -ov (jidov) și -an (jidan) provin din numele propriu ebraic devenit etnonim, יהודה, Iehuda (Mulțumire lui Iahu, sau Iahve, adică lui Dumnezeu) ( יְהוּדִי , iehudí fiind cuvântul cu care evreii se denumesc pe ei înșiși în ebraică). (Variantele din urmă „jidov” și mai ales „jidan” au ajuns să fie preferate în trecut de literatura de propagandă antisemită în limba română). 

Scrie un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată.

Pagina data web este protejata cu reCAPTCHA care este in aplicarePolitica confidialitatii si Conditiile de service Google.