Pasăm toată vina profesorilor pentru rezultatele la simulare?

Rezultatele la simulare

de Petruț Rizea, profesor

Și iată cum a venit și momentul acela de mare bucurie sau de tristețe profundă (pentru părinți, elevi și profesori) în care se observă clar roadele muncii lor și implicarea de care au dat dovadă. Din nefericire pentru toți, anul acesta nu stăm prea bine. Dincolo de procentele care sunt extrem de dezamăgitoare, nu pot să nu remarc ipocrizia specifică românului, acel tip de ipocrizie amestecată cu neasumare care ne determină să pasăm vina acestor rezultate de la unul la altul ca într-un meci de fotbal.

Sigur că nu mi-a picat bine să văd că doar 42 % dintre elevii de clasa a VIII-a au luat notă de promovare la Matematică. Sigur că îmi este rușine de rușinea lor să văd numărul scăzut al celor care au reușit să obțină o notă decentă la Română. Și sigur că mă duc imediat către rezultatele PISA, către rata de analfabetism funcțional și într-un final, mi se face frică. Dar nu despre fricile mele vreau să vorbim, ci despre cum pasăm vina doar către un singur exponent al întregului context educațional – profesorul.

Nu, nu doar el este răspunzător pentru acest dezastru școlar și ar fi fost foarte ușor de observat acest lucru dacă am fi privit situația puțin logic, detașat de propriile convingeri și experiențe subiective, mânați de puțină logică și rațiune în toată această amplă dezbatere.

Evident că nu am să mă transform în vreun avocat al Diavolului și nici nu am să iau partea colegilor mei, nu am să le ridic eforturile în slăvi și nici osanale n-am să le aduc. De ce?

Pentru că sunt parte a sistemului și știu că nu suntem perfecți, că nu toți intrăm în clasă pregătiți, asumați și cu scopuri clare privind conținuturile pe care trebuie să le predăm. Nu, nu suntem fără de vină, dar nu mi se pare eficient nici să numim dascălul ca fiind unicul vinovat. Fiindcă nu este. Procesul de învățământ surprinde actul de predare și calitatea predării și a învățării (așadar, parte a implicării profesorului, de acord), dar întregul context educațional trebuie luat în considerare privind aceste note, să ne uităm și la implicarea celorlalți factori implicați.

Așa cum spuneam mai devreme, aceste rezultate au depins și de gradul de implicare a cadrului didactic, de metoda sa de predare, de măsura în care a reușit să își atinge obiectivele profesionale, dar țin, în egală măsură, și de responsabilitatea și asumarea părinților. Îmi este greu să cred că cei ai căror copii au obținut aceste note nu au avut o imagine de ansamblu a parcursului lor școlar și că n-au fost informați cu privire la măsurile ameliorative, fiindcă, ce să vezi, nu doar calitatea predării face ca lecția să fie învățată, ci și prezența activă a părinților în viața școlară a elevilor, luarea de decizii și aplicarea de norme în cazul celor care denotă clar, prin comportamente sfidătoare și lipsite de interes, că nu stilul de predare sau pregătirea cadrului didactic sunt de vină.

Nu, ar fi bine să nu pasăm această răspundere de la unul la celălalt, ci ar cam fi cazul să ne asumăm că reușita școlară a unui copil depinde, în egală măsură, și de școală, dar mai ales de implicarea activă a celor de acasă. Or, când copilul tău pleacă și vine de capul lui, nu îl vezi o zi întreagă, nu îl vezi lucrând suplimentar (fiindcă, din nefericire pentru unii, performanța înseamnă și lucru individual) sau făcându-și serios temele, ori dacă telefonul îți cam sună toată ziua din partea dirigintelui (și nu pentru laude), cred că ar trebui să îți pui un semn clar de întrebare și să îți asumi și partea ta de vină.