„Can-can”, nu interes public. Cum a răspuns SNSPA în instanță întrebărilor despre Bulai, Pieleanu și Stanciugelu

facebook.com/remus.pricopie

Site-ul de investigații Snoop a publicat vineri o analiză detaliată a modului în care SNSPA a gestionat scandalurile în care sunt implicați trei profesori acuzați de hărțuire sexuală: Bulai, Pieleanu și Stanciugelu. Într-o întâmpinare trimisă instanței, universitatea susține că solicitările jurnaliștilor „nu sunt de interes public”, ci doar o încercare de a face „can-can”.

Pe 24 februarie 2025, SNSPA a cerut instanței să respingă acțiunea intentată de opt jurnaliști care au dat în judecată universitatea pentru refuzul de a furniza informații de interes public. Este vorba despre date cerute încă din vara lui 2024, în contextul investigațiilor legate de profesorii Alfred Bulai, Marius Pieleanu și Ștefan Stanciugelu — fiecare acuzat de către foste studente de abuzuri sexuale.

Potrivit întâmpinării analizate de Snoop, SNSPA susține că solicitările jurnaliștilor au venit în plină „frenzie mediatică” declanșată de anchetele privind profesorul Alfred Bulai și că scopul nu era informarea publicului, ci realizarea unor „materiale jurnalistice de senzație”.

Doar că solicitările inițiale fuseseră transmise cu aproape trei săptămâni înainte de publicarea anchetei respective. De asemenea, universitatea afirmă că nu poate răspunde la întrebări deoarece Comisia de Etică și Parchetul aveau deja în desfășurare anchete — deși nu toate subiectele vizau dosare penale active.

Ce n-a vrut SNSPA să spună

Printre întrebările la care SNSPA a refuzat să răspundă se numără:

1. Numărul total de plângeri pentru hărțuire sau bullying înregistrate în ultimii 20 de ani;
2. Ce măsuri s-au luat în cazul profesorului Stanciugelu, care în 2017 ar fi trimis poze indecente unei studente și ar fi agresat alte două;
3. Dacă Alfred Bulai are sau a avut interdicție de a preda;
4. Ce funcție deține acum Ștefan Stanciugelu în cadrul SNSPA;
5. Dacă Marius Pieleanu mai colaborează cu universitatea și ce a decis Comisia de Etică în cazul său.

SNSPA a refuzat transmiterea acestor informații, motivând că jurnaliștii nu sunt membri ai comunității academice, că nu și-au justificat cererile și că unele date „nu sunt destinate publicului”.

Universitatea susține că e „transparentă”

În apărarea sa, SNSPA a transmis instanței că unele dintre documentele cerute — precum Codul de Etică sau Carta universității — erau deja publicate pe site. Totuși, jurnaliștii solicitaseră versiunile anterioare ale acestor documente, începând cu anul 2000, tocmai pentru a urmări modificările din perioada în care s-au petrecut o parte dintre abuzurile semnalate. Universitatea nu le-a transmis.

SNSPA susține că este prima universitate care a inclus o definiție clară a hărțuirii sexuale în Codul de Etică. În realitate, noua formă a Codului a fost adoptată abia pe 5 iulie 2024 — la cinci zile după publicarea investigației despre Bulai.

Studenții cer măsuri, universitatea tace

În mai 2025, 32 de studenți au adresat o scrisoare conducerii SNSPA, cerând mecanisme eficiente de prevenție și raportare a hărțuirii sexuale. Nu au primit niciun răspuns.

SNSPA afirmă, în continuare, că are „toleranță zero pentru orice formă de abuz” și că promovează un mediu sigur și incluziv. Însă în fața instanței, susține că demersurile jurnaliștilor sunt simple „materiale de can-can”.

Un cadru didactic citat de Snoop sintetizează situația astfel: „Din scandalul ăsta, Pieleanu a ieșit mai puternic.”

Citește articolul integral pe Snoop.

Jurnalista care a investigat cazul Pieleanu acuză reacția SNSPA: „Când ai mizerie în curte, o arunci la vecini”