Închide
Una dintre cele mai mari vulnerabilități ale sistemului educațional românesc este tranziția de la gimnaziu la liceu, etapă în care aproximativ un sfert dintre elevi ajung să fie pierduți de sistem, a avertizat fostul ministru al Educației și Cercetării, Adrian Curaj, în emisiunea „Viitor pentru România”, difuzată de Prima News. Potrivit acestuia, problema nu este lipsa de potențial a copiilor, ci incapacitatea sistemului de a le oferi traseul educațional potrivit.
Adrian Curaj, fost ministru al Educației și Cercetării în perioada 2015-2016 și actual director general al UEFISCDI, consideră că momentul de după clasa a VIII-a reprezintă o ruptură majoră în parcursul școlar al elevilor. El susține că sistemul trebuie să fie mai flexibil și să permită trecerea elevilor între diferite rute educaționale, în funcție de aptitudinile și interesele pe care le descoperă pe parcurs, transmite News.ro.
Potrivit fostului ministru, un elev care începe un liceu teoretic poate realiza ulterior că i se potrivește mai bine învățământul profesional și tehnologic, în timp ce un elev care urmează o rută profesională poate demonstra că are capacitatea de a continua pe un traseu academic.
„Nu există limită pentru cel care pune energie, pune efort și vrea să facă”, a afirmat Adrian Curaj. El a subliniat că performanța nu trebuie asociată exclusiv cu o anumită formă de învățământ. În opinia sa, un absolvent al unui liceu tehnologic, un specialist într-o companie, un cercetător sau un profesor universitar pot avea contribuții la fel de valoroase pentru societate, dacă își găsesc domeniul în care pot performa.
Fostul ministru a mai arătat că școala ar trebui să îi îndrume pe elevi către traseul care li se potrivește, nu să îi împingă spre o singură definiție a succesului. Pentru acest lucru este necesar un dialog mai consistent între profesori și elevi, precum și o schimbare de mentalitate care să valorizeze toate formele de pregătire.
Adrian Curaj a atras atenția și asupra statutului învățământului tehnologic și profesional, despre care spune că este insuficient apreciat în România, în ciuda cererii ridicate de specialiști din economie.
El consideră că liceele tehnologice pot deveni mai atractive prin integrarea tehnologiilor moderne, dezvoltarea competențelor digitale și adaptarea programelor de studiu la cerințele actuale ale pieței muncii. Potrivit acestuia, experiența României în domenii precum programarea și dezvoltarea de conținut digital poate contribui la modernizarea formării profesionale.
Elevii critică mediatizarea „perlelor” de la examene: „Umilința unei generații face deliciul presei”