Un copil pregătit pentru școală înseamnă altceva decât să știe să scrie și să citească

Un copil pregătit pentru școală nu înseamnă că trebuie să scrie și să citească, ci că a parcurs etapele relevante care îl vor ajuta să se adapteze și să parcurgă cu succes această tranziție.

În webinarul „Primii pași spre școală. De ce contează grădinița?”, organizat de Fundația World Vision România și Fundația OMV Petrom, subiectul a fost abordat de doi specialiști: 

• Otilia Todor, psiholog clinician, doctor în psihologie, conferențiar universitar și formator în domeniul sănătății mintale a copilului, cu peste 23 de ani de experiență
• Dănuț Niță, profesor pentru învățământul primar, pedagog și formator în educație parentală, cu experiență în lucrul cu copii, părinți și cadre didactice în contexte educaționale și sociale diverse.

Evenimentul, organizat online pe platforma startineducatie.ro, le-a oferit părinților ocazia de a afla care sunt etapele esențiale pe care un copil trebuie să le parcurgă până la înscrierea la școală.

Otilia Todor a explicat că primii ani de viață sunt perioada în care se construiesc bazele tuturor competențelor de care copilul va avea nevoie ulterior la școală și în viață.

Printre competențele dezvoltate în grădiniță se numără:

• dezvoltarea limbajului și a comunicării;
• dezvoltarea gândirii prin limbaj;
• dezvoltarea motricității grosiere și fine;
• autonomia în activitățile zilnice;
• interacțiunea cu ceilalți copii;
• respectarea limitelor și regulilor;
• dezvoltarea autoreglării emoționale;
• formarea sentimentului de apartenență la grup.

Psihologul a explicat că grădinița nu înseamnă doar pregătire academică, ci construirea fundamentului pe care se va baza întreaga experiență școlară.

” Limbajul este instrumentul prin care copilul își construiește gândirea.. La grădiniță copilul învață să comunice, să colaboreze și să își gestioneze emoțiile. Lipsa frecventării grădiniței poate genera decalaje importante care se resimt pe parcursul școlarității”, a transmis Otilia Todor.

Ce înseamnă, de fapt, un copil pregătit pentru școală

Dănuț Niță a explicat că un învățător își poate da seama încă din primele zile dacă un copil a beneficiat de experiențe consistente în grădiniță.

Pregătirea pentru școală nu înseamnă:

• să știe să citească;
• să știe să scrie;
• să rezolve exerciții înainte de vreme.

În schimb, contează dacă un copil:

• poate asculta o sarcină;
• își poate menține atenția;
• poate lucra independent;
• își poate controla emoțiile;
• respectă reguli;
• poate cere ajutor atunci când are nevoie;
• are autonomie în activitățile de bază.

Dănuț Niță a subliniat că pentru un învățător este mai important să știe de unde pornește fiecare copil decât să găsească o clasă în care toți au același nivel.

Atenția nu este un talent, ci o abilitate care se dezvoltă

Otilia Todor a explicat că atenția este un proces care se construiește progresiv și are nevoie de exercițiu constant.

Copiii nu se nasc capabili să își mențină atenția perioade lungi, a atras atenția psihologul.

Cum se dezvoltă atenția:

• prin activități adaptate nivelului copilului;
• prin exerciții repetate;
• prin însoțirea adultului;
• prin creșterea graduală a timpului petrecut într-o sarcină.

Mesajul transmis educatorilor este să nu abandoneze atunci când progresul nu este imediat vizibil, deoarece dezvoltarea copiilor nu este liniară.

Greșeala este parte din învățare

Un subiect important abordat în cadrul webinarului a fost felul în care adulții reacționează atunci când copilul greșește.

Otilia Todor a explicat că greșeala trebuie normalizată, iar copilul are nevoie să se simtă în siguranță pentru a încerca din nou. Sentimentul de competență apare atunci când adultul îl însoțește, nu îl critică, a afirmat psihologul.

Discuția a continuat cu prezentarea unor concepte precum reziliența, motivația intrinsecă, încrederea în sine și toleranța la frustrare.

Jocul este principala formă de învățare

Atât Otilia Todor, cât și Dănuț Niță au insistat asupra rolului jocului.

Temele discutate au plecat de la jocul de imitație în primii ani, jocul de rol și au continaut cu jocul funcțional, dezvoltarea gândirii critice prin joc, dezvoltarea orientării spațiale și temporale, respectarea regulilor și dezvoltarea competențelor sociale.

Otilia Todor a explicat că jocul trebuie ghidat la început de educator, iar pe măsură ce copiii devin autonomi, adultul intervine din ce în ce mai puțin.

Jocul nu dispare când începe școala

Dănuț Niță a explicat că jocul continuă și în învățământul primar.

Printre exemplele oferite de profesorul pentru învățământ primar s-au numărat:

• jocuri de rol;
• jocuri matematice;
• jocuri pentru dezvoltarea limbajului;
• jocuri de echipă;
• activități integrate.

Jocul reprezintă o metodă didactică și nu o pauză de la învățare, a menționat Dănuț Niță. El a atras atenția că elevii pot spune că „astăzi ne-am jucat”, însă în spatele jocului există obiective educaționale foarte clare.

Cele mai frecvente greșeli pe care le fac părinții înainte de școală

Invitații au discutat despre presiunea pe care părinții o pun asupra copiilor înainte de clasa pregătitoare.

Greșeli menționate:

• accent excesiv pe scris și citit;
• prea multe fișe;
• prea puțin timp pentru joc;
• rezolvarea problemelor în locul copilului;
• lipsa activităților practice.

Dănuț Niță a explicat că pregătirea pentru școală înseamnă mai degrabă:

• să gătești împreună cu copilul;
• să urcați și să coborâți scări;
• să săriți coarda;
• să sortați obiecte;
• să vă jucați cu mingea;
• să colorați;
• să exersați motricitatea;
• să îi dați sarcini simple în casă;
• să îl implicați în activitățile zilnice.

Nu faceți în locul copilului ceea ce poate face singur

Un mesaj puternic transmis de Otilia Todor a fost că adulții intervin prea repede pentru a rezolva problemele copiilor.

În loc să ofere imediat soluția, părinții sunt încurajați:

• să întrebe copilul cum ar rezolva situația;
• să îi ofere timp să gândească;
• să îl lase să încerce;
• să accepte că frustrarea este parte din procesul de învățare.

Scopul este dezvoltarea autonomiei și a încrederii în propriile resurse, a argumentat psihologul.

9. Relația dintre familie și școală

Dănuț Niță a vorbit despre importanța colaborării cu părinții.

Printre temele pe care pedagogul le-a abordat s-au numărat:

• lectoratele cu părinții;
• educația parentală;
• explicarea rolului jocului;
• construirea unei relații bazate pe încredere;
• dialogul dintre educator, învățător și familie.

Mesajul a fost că părinții trebuie să înțeleagă ce se întâmplă în grădiniță și la școală pentru a putea continua acasă procesul de învățare.

Cum ar trebui să arate pregătirea pentru școală

Concluzia comună a invitaților este că pregătirea pentru școală nu înseamnă acumularea timpurie de cunoștințe academice.

În schimb, copilul are nevoie:

• de autonomie;
• de limbaj bine dezvoltat;
• de motricitate;
• de capacitatea de a coopera;
• de reglare emoțională;
• de atenție;
• de răbdare;
• de reziliență;
• de experiențe variate prin joc;
• de adulți care îl ascultă și îl încurajează să găsească singur soluții.

Mesajul final al webinarului a fost că succesul școlar începe cu dezvoltarea socio-emoțională, autonomia și experiențele de învățare prin joc, nu cu învățarea timpurie a cititului și scrisului.

Webinarul organizat de Fundația World Vision România și Fundația OMV Petrom poate fi urmărit, integral, aici: 

Webinarul a făcut parte din proiectul Start în educație, derulat de World Vision România și Fundația OMV Petrom, unul dintre cele mai ample programe de educație timpurie din România. Platforma Start în educație, lansată recent, oferă gratuit resurse educaționale pentru părinți și specialiști interesați de dezvoltarea copiilor în primii ani de viață și adaptarea acestora la școală.