Închide
Cărţile lui Stephen King au dispărut de pe rafturile a numeroase biblioteci şcolare din Statele Unite. Potrivit celui mai recent raport al organizaţiei PEN America, dedicată apărării libertăţii de exprimare, autorul american este cel mai afectat scriitor de interdicţiile impuse în anul şcolar 2024-2025.
Raportul, publicat în octombrie 2025 sub titlul „The Normalization of Book Banning, Banned in the USA”, descrie amploarea fără precedent a cenzurii din şcolile publice americane, potrivit News.ro. În total, au fost înregistrate 6.870 de cazuri de interdicţii, care vizează operele a aproape 2.600 de creatori — între care 2.308 autori, 243 ilustratori şi 38 de traducători.
La 78 de ani, „maestrul horrorului” devine simbolul acestei ofensive culturale. Cu 87 de titluri interzise de 206 ori în total, King conduce clasamentul autorilor scoşi din biblioteci. Explicaţia este dublă: prolificitatea sa editorială şi temele sale recurente — violenţa, supranaturalul şi sexualitatea — considerate „inadecvate” de autorităţile locale şi grupurile conservatoare.
„Având în vedere că administraţia Trump promovează acum o cultură a cenzurii manifeste, principiile noastre fundamentale de libertate de exprimare, cercetare liberă şi acces la cărţi diverse sunt grav ameninţate”, avertizează Sabrina Baêta, coordonatoarea programului Freedom to Read al PEN America.
Printre scriitorii vizaţi de interdicţii se mai numără Ellen Hopkins, autoarea de romane pentru tineri Sarah J. Maas, romanciera Jodi Picoult şi mangaka-ul japonez Yūsei Matsui. Cenzura, explică raportul, reflectă tensiunile ideologice tot mai profunde din sistemul educaţional american, pe teme legate de rasă, gen şi identitate LGBTQ+.
De cele mai multe ori, iniţiativa de a retrage o carte porneşte de la părinţi, profesori sau elevi, dar procesul este adesea scurtcircuitat. PEN America arată că multe interdicţii au fost impuse fără o dezbatere formală, sub presiunea organizaţiilor militante sau din teama şcolilor de a încălca legi restrictive privind „conţinutul obscen”.
Cele mai multe interdicţii au fost înregistrate în Florida — 2.304 cazuri într-un singur an şcolar — urmată de Texas şi Tennessee, state conservatoare care au adoptat legi ce facilitează eliminarea rapidă a titlurilor controversate. În unele cazuri, şcolile au retras volume preventiv, chiar dacă legislaţia nu le obliga explicit să o facă.
Această tendinţă s-a accentuat după decretele executive semnate de administraţia Trump, care reafirmă „drepturile părinteşti” asupra educaţiei copiilor. Deşi nu menţionează direct cărţile, aceste măsuri au fost invocate pentru a justifica retragerea a sute de volume din şcolile aflate în subordinea Departamentului Apărării.
Fenomenul nu mai vizează doar romanele pentru tineri. Cărţi ilustrate precum „And Tango Makes Three”, „Everywhere Babies” sau „The Family Book” au fost eliminate pentru că includ reprezentări ale familiilor LGBTQ+, considerate „sexualmente explicite”. În Virginia, o şcoală a cerut părinţilor să returneze „Free Speech Handbook”, acuzând conţinut „nepotrivit pentru copii”.
Manualele şcolare sunt, de asemenea, contestate. În Colorado, un manual de istorie a fost respins pentru menţiunile despre mişcarea Black Lives Matter, iar în Florida, un manual de biologie a fost cenzurat din cauza referinţelor la schimbările climatice, evoluţie şi COVID-19.
Deşi interdicţiile se extind, majoritatea americanilor se opun acestor măsuri, potrivit sondajelor citate de PEN America. În numeroase state s-au format reţele de rezistenţă civică, alcătuite din profesori, părinţi şi bibliotecari care refuză să se conformeze noilor reguli.
Organizaţia avertizează însă că, fără o reacţie fermă la nivel naţional, „nicio bibliotecă nu va fi cruţată”. „Interdicţiile asupra cărţilor nu sunt doar un atac la adresa literaturii — ele subminează o lume mai informată, mai echitabilă şi mai liberă”, conchide raportul.
Statul Texas, dat în judecată după ce a interzis mai multe cărţi în şcolile publice