Închide
Cele trei mari federații sindicale din învățământ cer partidelor politice să modifice proiectul legii salarizării unitare astfel încât, pentru angajații din Educație, să fie respectate grilele convenite în 2024, după greva generală din 2023. În caz contrar, sindicaliștii solicită parlamentarilor să respingă proiectul de lege.
Solicitarea a fost transmisă joi de Federația Sindicatelor Libere din Învățământ (FSLI), Federația Sindicatelor din Educație „Spiru Haret” și Federația Națională Sindicală „Alma Mater”.
„Vă solicităm luarea în calcul a grilelor propuse de federațiile sindicale din învățământ în urma grevei generale din 2023, grile convenite cu reprezentanții Ministerului Muncii și cei ai Băncii Mondiale în anul 2024. În caz contrar, vă cerem imperativ să respingeți proiectul de lege”, au transmis cele trei federații.
Sindicatele contestă coeficienții prevăzuți pentru angajații din Educație și susțin că aceștia nu reflectă înțelegerile stabilite anterior. Potrivit sindicaliștilor, familia ocupațională Învățământ reprezintă aproximativ 27% din sistemul bugetar și 21% din impactul bugetar estimat pentru implementarea noii legi a salarizării.
O altă critică vizează salariul mediu brut utilizat pentru stabilirea salariului profesorului debutant. Sindicatele susțin că proiectul se raportează la valoarea din 2023, de 8.600 de lei, deși în prezent salariul mediu brut pe economie este de aproximativ 9.750 de lei.
În cazul învățământului universitar, sindicaliștii reclamă inclusiv diferențierea redusă acordată pentru personalul care deține titlul științific de doctor. Aceștia susțin că diferența de coeficient propusă este de doar 0,15, în contextul abrogării prevederilor OUG nr. 115/2023.
Federațiile sindicale avertizează că nivelul salarizării poate avea efecte directe asupra atractivității carierei didactice și atrag atenția asupra creșterii numărului profesorilor care predau fără studii de specialitate.
Potrivit acestora, numărul profesorilor fără studii de specialitate a ajuns la 6.300, față de mai puțin de 4.000 în anul școlar 2024-2025.
„Numărul profesorilor fără studii de specialitate a ajuns la alarmanta cifră de 6.300”, susțin sindicaliștii, care consideră evoluția un semnal al riscului de deprofesionalizare a sistemului de educație.
Sindicatele invocă și nivelul finanțării educației în România. Țara noastră alocă aproximativ 3% din PIB pentru educație, potrivit datelor europene menționate de organizațiile sindicale, în timp ce în state precum Suedia, Finlanda și Belgia ponderea ajunge la 6,8%, 6,3%, respectiv 6,2% din PIB.
În acest context, cele trei federații sindicale cer partidelor să țină cont de grilele negociate în 2024 și avertizează că, în lipsa acestor modificări, proiectul noii legi a salarizării nu ar trebui adoptat.