Închide
În perioada 16 și 17 octombrie 2026, capitala Chișinău a găzduit cea de-a VII-a ediție a Forumului Educației România, Republica Moldova, un eveniment dedicat transformărilor educației contemporane, organizat de Asociația Generală a Învățătorilor din România, filiala Republica Moldova (AGIRoMd), în cooperare cu parteneri academici și educaționali din cele două țări.
Desfășurat sub genericul „Profesorul în era inteligenței artificiale: de la transmiterea cunoașterii la designul învățării autentice”, Forumul a reunit profesori universitari, cercetători, experți în politici educaționale, directori de școli, formatori și cadre didactice preocupate de viitorul profesiei.
Evenimentul a fost realizat în cadrul unui proiect finanțat de Departamentul pentru Relația cu Republica Moldova (DRRM) din cadrul Guvernului României.
Una dintre temele centrale ale Forumului a vizat redefinirea rolului profesorului într-un sistem educațional în care accesul la informație nu mai reprezintă principala dificultate.
Inteligența artificială poate produce texte, poate explica noțiuni, poate propune exerciții și poate adapta resurse educaționale. Dar poate ea construi relații pedagogice, poate înțelege particularitățile unui copil și poate forma discernământul?
Aceste întrebări au orientat dezbaterile către responsabilitatea profesorului de a proiecta experiențe de învățare relevante, de a dezvolta gândirea critică și de a crea contexte în care elevii utilizează cunoștințele pentru rezolvarea unor probleme reale.
Un moment de referință al programului l-a constituit conferința de expertiză „Profesorul după apariția AI: de la transmiterea cunoașterii la designul învățării”, susținută de prof. univ. dr. Lucian Ciolan, prorector al Universității din București și specialist în științele educației.
Tema conferinței a plasat în centrul reflecției profesionale o schimbare de perspectivă: valoarea profesorului nu se măsoară exclusiv prin volumul informațiilor transmise, ci prin calitatea experiențelor de învățare pe care le creează.
Forumul a propus o analiză a învățării autentice, înțeleasă ca proces prin care elevii conectează achizițiile școlare cu situații relevante din viața reală.
În această perspectivă, sarcinile didactice trebuie să depășească simpla reproducere a informațiilor. Elevii au nevoie de oportunități pentru a investiga, a argumenta, a lua decizii, a colabora și a elabora produse care demonstrează aplicarea cunoștințelor.
Discuțiile au evidențiat importanța evaluării bazate pe competențe, a abordărilor interdisciplinare și transdisciplinare, a lecturii critice și a utilizării responsabile a tehnologiilor digitale.
Un subiect important a fost și credibilitatea informației generate de inteligența artificială. Profesorii au discutat despre necesitatea verificării surselor, respectării principiilor etice și formării capacității elevilor de a distinge între informația corectă, opinie și conținutul generat automat.
O componentă distinctă a Forumului a fost dialogul despre compatibilizarea practicilor educaționale din România și Republica Moldova.
Panelul de expertiză „România, Republica Moldova: ce educație construim împreună?” a adus în discuție curriculumul, evaluarea, formarea profesorilor, inovarea pedagogică și transferul de bune practici în context european.
Participanții au analizat posibilitățile de cooperare între universități, școli, cercetători și comunități profesionale.
În cadrul dialogurilor au fost abordate teme privind dezvoltarea curriculumului, responsabilitatea autorilor de documente curriculare, parteneriatele instituționale și adaptarea educației la transformările tehnologice și sociale.
O atenție specială a fost acordată construirii unor colaborări durabile între instituțiile de învățământ de pe cele două maluri ale Prutului, prin proiecte comune, schimburi de experiență și activități educaționale interdisciplinare.
Programul Forumului a inclus workshopuri tematice dedicate aplicării conceptelor discutate în cadrul conferințelor și panelurilor de expertiză.
Profesorii au explorat modele de învățare autentică, strategii de integrare curriculară, evaluare, utilizare a instrumentelor digitale și proiectare a activităților didactice centrate pe elev.
Unul dintre ateliere, „Asistentul tău la clasă: crearea rapidă de materiale didactice cu AI, Gemini, ChatGPT”, a fost facilitat de Angela Suhin, Stela Baltag și Viorica Morcov.
Activitatea a abordat utilizarea aplicațiilor de inteligență artificială în pregătirea resurselor educaționale și adaptarea acestora la nevoile concrete ale elevilor.
Atelierele au urmărit transformarea reflecțiilor teoretice în recomandări, instrumente și modele metodologice care pot fi valorificate ulterior în practica școlară.
Un rezultat important al Forumului îl reprezintă consolidarea dialogului profesional dintre specialiștii din România și Republica Moldova.
Discuțiile au oferit repere pentru formularea unei rezoluții a Forumului și pentru continuarea cooperării prin parteneriate instituționale, proiecte educaționale și schimburi de bune practici.
Pentru organizatori, miza principală a ediției 2026 a fost trecerea de la dezbaterea despre schimbarea educației la identificarea unor modalități concrete prin care această schimbare poate ajunge în sala de clasă.
Într-o perioadă în care tehnologia transformă rapid accesul la cunoaștere, școala are nevoie de profesori capabili să proiecteze experiențe relevante, să cultive autonomia intelectuală și să susțină dezvoltarea fiecărui elev.
Aceasta este una dintre direcțiile majore de reflecție pe care Forumul Educației România, Republica Moldova 2026 le propune comunității educaționale.
Forumul Educației România, Republica Moldova 2026, ediția a VII-a, s-a desfășurat în perioada 16 și 17 octombrie 2026, la Chișinău.
Organizator: Asociația Generală a Învățătorilor din România, filiala Republica Moldova (AGIRoMd).
Coordonator general: dr. conf. univ. Mariana Marin, președinta AGIRoMd.
Proiect finanțat de Departamentul pentru Relația cu Republica Moldova (DRRM), Guvernul României.