Dragoș Iliescu, profesor universitar la Facultatea de Psihologie și Științele Educației, a explicat, în cadrul emisiunii ”Info Edu” de la TVR, de ce elevii români au performanțe mai slabe la matematică în TIMSS 2023 la nivelul clasei a opta decât la finalul ciclului primar.
Nivelul elevilor români la matematică intră în declin în timpul anilor de gimnaziu, arată raportul TIMSS 2023, publicat recent.
Conform raportului, elevii români înregistrează în clasa a IV-a un scor mediu de 542 de puncte, situând țara noastră pe locul 12 între cele 58 de țări evaluate în studiu.
În clasa a VIII-a, elevii români au obținut un scor mediu inferior, 496 de puncte, iar România se plasează pe locul 19 din 44 de state evaluate.
”La clasa a patra stăm mult, mult mai bine decât la a opta. Copiii români sunt semnificativ peste media internațională la clasa a patra. Deci ies din clasele primare buni, nu în topul topurilor, dar confortabil în treimea superioară a clasamentului și ceva se rupe în timpul gimnaziului.
Cauzele sunt multiple. Studiul acesta nu este un studiu cauzal. Nu putem să punem degetul pe motive. Avem ipoteze. Aș putea să enumăr o parte dintre ele. Probabil că tarele sistemului se simt mai mult la gimnaziu decât se simt în clasele primare. În același timp, există și alte variabile de context care ar putea să descrie discrepanța. La clasele primare știm din studii că interesul părinților pentru educația copiilor este mult mai acut decât la gimnaziu. Când e mic, faci temele mai mutl cu el, discuți mai mult, ai sentimentul că are mai mult nevoie de ajutorul tău, pe când, atunci când e în clasa a șasea sau a șaptea te aștepți mai degrabă să fie autonom. Și asta încurajează școala, de principiu. Te aștepți la mai multă autonomie de la un elev de a șasea sau a șaptea în a-și face temele, în a-și căuta interese și așa mai departe. În același timp, nimeni nu-i învață să fie autonomi. Se întâmplă și alte rupturi acolo, nu mai e un singur învățător, în mod evident, ai profesori multipli pentru diferitele materii”, a explicat profesorul universitar.
”Sunt multe lucruri care se întâmplă aici. Avem multe ipoteze care se uită la felul artificial, într-o mică proporție, dar relevantă, ar fi putut fi crescut acest scor la clasă, la gimnaziu. Bunăoară, știm la momentul acesta, că rata de cuprindere a cohortelor este mai mică decât era acum patru ani. Adică abandonul ne duce la 11-12% din cohorte în momentul ăsta, ceea ce înseamnă că noi avem un extra de 11-12% copii care nu au fost cuprinși în studiu, nu ar fi putut să fie cuprinși în studiu, pentru că nu vin la școală. De ce nu vin la școală? Mă pot aștepta ca aceștia să fie dintre cei mai slabi copii, pe care, dacă i-am fi cuprins, scorul ar fi putut fi probabil tras în jos”, a adăugat profesorul universitar Dragoș Iliescu.