Închide
la mulți ani
de Cristian Dinu
De obicei urez „La mulți ani!” oamenilor, nu ideilor. Dar azi voi face urarea unui limbaj de programare (explic mai jos ce este): îl cheamă JavaScript și Moș Nicolae ni l-a pus în ghete acum 25 de ani, la începutul lui decembrie în 1995.
Să vă spun puțin despre el.
Pe lumea asta sunt idei proaste – să te uiți cu bricheta în rezervor, să mergi la cumpărături chiar înainte de Crăciun, Marx – și resprctiv idei bune: bicicleta, pâinea feliată sau șaorma.
Una dintre ideile bune a fost ca oamenii să creeze mașini rapide de prelucrat nu numai oțel, ci informație.
Informație adică știri, imagini, cărți, video, nivelul de poluare al aeruli, pulsul unui pacient pe masa de operație, cota apelor Dunării de la Baziaș la Sulina.
Toată această minunăție de la și mai ales pentru mintea umană a putut fi păstrată și prelucrată din ce în ce mai automatizat.
Următoarea idee bună a fost să conectăm aceste mașini unele cu altele într-o rețea, ca ele să poată să schimbe aceste informații între ele. În engleză NET. O senzație nu la fel de plăcută ca salariul NET, dar la fel de utilă pentru omenire.
Apoi a fost ideea bună (și firească deja) de a lega rețelele între ele. Între-rețele, adică ÎNTRE-NET sau mai frumos spus Internet. Astfel încât informația să ajungă de oriunde la oricine într-o clipită.
Mai întâi oamenii au folosit internetul ca să schimbe mesaje, date științifice, militare, să discute, până când cineva s-a gândit că de fapt este foarte foarte bun ca o bibliotecă de documente legate unul de altul cu click-uri.
Era în 1989 și, cam pe când PCR avea un reales la al XIV-lea congres, un englez pe nume Tim Berners Lee, care muncea la un institut de fizică din Elveția și-a imaginat o plasă gigantică, mare cât lumea, în care sunt prinse toate aceste documente. Din ce în ce mai multe documente.
Plasa, în engleză se numește „Web” și dacă erați curioși, „World Wide” înseamnă „mare cât lumea”. De aici celebra prescurtare „WWW”. Aceste documente sunt o bibliotecă globală gigantică și interconectată, este ceva la care omenirea doar visa acum mai puțin de o sută de ani.
Și noi o avem în buzunar…
Așa cum cuvintele stau pe hârtie, documentele web stau în programul numit browser. Îl știți sub denumirea de Internet Explorer, sau Edge, sau Chrome. Un veteran al Web-ului este compania Netscape, care acum nu mai există, dar trăiește pentru noi prin urmașii ei iluștri: browserul Firefox, asociația non-guvernamentală Mozilla și sărbătoritul de azi, limbajul de programare JavaScript.
Calculatoarele sunt mașininării, iar ele sunt reglate, „instruite” și de oameni folosind limbaje de programare. Dacă nu înțelegeți ce este programarea, gândiți-vă la un exemplu simplu: ceasul deșteptător. Atunci când îi spuneți să vă trezească la 6 ca să mergeți la gară de fapt l-ați programat, apăsând pe butoane și deblocându-i soneria. La fel, programatorii dau instrucțiuni laptop-urilor, tabletelor, telefoanelor ca să le pună să facă lucruri, evident cu instrucțiuni mai multe multe și serios mai complexe decât pentru un ceas deșteptător.
Aceste instrucțiuni sunt scrise pe tastatură și arată ca o poezie, numai că trebuie scrise într-un anume fel: foarte precis și folosind anumite cuvinte și semne de punctuație. Aceste cuvinte și semne de punctuație sunt de fapt un limbaj de programare.
Sunt multe limbaje de programare în lume, ele sunt ca niște unelte, iar ce face JavaScript foarte foarte special este că a fost creat să programeze acele documente ale bibliotecii mari cât lumea, să le facă deștepte. Pentru că vedeți, spre deosebire de hârtie, papirus sau tot ce a existat înainte, ecranele se pot redesena, retipări. Și JavaScript a fost primul care a făcut documentele WEB să devină inteligente, să reacționeze la atingere sau la stimuli externi.
JavaScript este vrăjitorul care le-a dat paginilor creier.
E departe de a fi perfect, dar în ciuda faptului că mulți programatori l-au considerat la început o jucărie, a devenit atât de popular, încât este folosit în tot și toate. Și, în plus, evoluează tot timpul, pentru a ne satisface nevoile din ce în ce mai mari de la cel pe care îl servește – internetul.
El ne ajută să ne orientăm, pentru că a făcut ca Google Maps să existe așa cum este. Ne ajută să comunicăm și să ne organizăm civic, pentru că permite ca Facebook să opereze. Ne ajută să învățăm pentru că este limbajul în care Hypersay or manualele digitale Learn Forward sunt create. Este primul limbaj cu adevărat universal.
Și face să avem toată această putere în vârful degetului, la un click distanță. Fără instalare, democratic, liber și accesibil.
Și apropo, este suficient de ușor de învățat încât să puteți încerca și voi. Contactați-l pe autor dacă vreți să vă indice resurse, cele mai multe gratuite. De exemplu câteva resurse bune sunt [Khan Academy, subtitrat în românește](https://www.khanacademy.org/computing/computer-programming/programming#intro-to-programming) sau [Codecademy](https://www.codecademy.com/learn/introduction-to-javascript). Există resurse inclusiv pentru profesori care vor să organizeze un opțional atractiv pentru elevele și elevii lor, prin dărnicia [AsociațieiCodette](https://codette.ro) pe pagina [JavaScript Superheroes](https://github.com/codettero/JavaScript-Superheroes)
I-am citit [certificatul de naștere](https://web.archive.org/web/20070916144913/http://wp.netscape.com/newsref/pr/newsrelease67.html) din Decembrie 1995 – este uimitor câte din lucrurile care atunci erau doar un vis le avem azi.
Așa că mulțumim, felicitări JavaScript, acum la 25 de ani! Și mulți înainte!
––
Despre autor
Cristian este Co-fondator și CTO la Learn Forward, creatorul Hypersay platforma de livrare interactivă a prezentărilor cu slide-uri. Learn Forward, fondat în București în 2012 de către Cristian Dinu și Paul Balogh, a lansat primul manual digital din România, realizând de asemenea manuale digitale interactive și platforme educaționale în timp real pentru clienți precum Art Klett și Ministerul Educației din Luxemburg.
Hypersay este folosit în întreaga lume de organizatori de evenimente, universități precum Cambridge, UCL, Universitatea de Arhitectură București, și companii precum Schneider Electric. Cel mai recent proiect: Hypersay.Events, o platformă pentru evenimente online, va fi lansată în curând.
