Gabriela Firea sau Nicușor Dan? Cum au votat tinerii din București la alegerile locale din 2016
26 Septembrie 2020, 18:12
În urmă cu patru ani, principalii favoriți la alegerile locale din București erau tot Gabriela Firea și Nicușor Dan. În cele din urmă, Gabriela Firea a câștigat scrutinul, iar pe 27 septembrie 2020, alegătorii vor decide dacă merită încă un mandat sau este timpul ca Nicușor Dan să devină noul primar general.
Distribuția voturilor din 2016 pe categorii de vârstă este, însă, interesantă. Ea a fost calculată de IRES, în cadrul unui exit-poll realizat imediat după scrutinul de atunci.
Principalii alegători ai Gabrielei Firea au fost bucureștenii în vârstă de peste 60 de ani – 49%. Candidata PSD a avut cele mai puține voturi în rândul tinerilor de 18-29 de ani – 8%.
Pe Nicușor Dan l-au votat cu precădere tinerii: 19% dintre alegătorii săi au între 18 și 29 de ani, iar 32% au între 30 și 39 de ani. Doar 14% dintre bucureștenii în vârstă de peste 60 de ani l-au ales pe candidatul USB.
Profilul alegătorului fiecăruia dintre cei candidați este diferit și în funcție de educație. Astfel, 26% dintre alegătorii Gabrielei Firea au cel mult 10 clase sau școală profesională, 42% au absolvit liceul sau o școală post-liceală, iar 32% au făcut o facultate.
În cazul alegătorilor lui Nicușor Dan, 72% dintre aceștia au studii superioare, 23% sunt absolvenți de liceu sau postliceală și doar 5% au cel mult 10 clase sau școală profesională.
Potrivit IRES, pentru Gabriela Firea au votat 45% bărbați și 55% femei, pentru Nicușor Dan procentajul a fost aproape egal – 49% la 51%, iar în cazul lui Cătălin Predoiu, 51% dintre alegători au fost bărbați și 49% au fost femei.
Metodologie:
Localitatea – Municipiul București
Beneficiar – DIGI 24HD
Compania care a proiectat și realizat exit-poll- ul – IRES
Compania care a prelucrat și analizat datele – IRES
Cadrul de eșantionare – Lista secțiilor de vot din 2016
Designul eșantionului – Stratificat, cluster, două stadii, probabilist.
Stadiul 1: selecție secții de vot (PPS).
Stadiul 2: selecție votanți (sistematic/pas)
Selecția punctelor de eșantionare – PPS (probabilitate proporțională cu mărimea)
Număr puncte de eșantionare (secții de vot) – 360
Număr subiecți – 16.581
Culegerea datelor – La ieșirea de la urne, metoda TAPI (față în față, chestionarul e aplicat de către operatorul de anchetă cu ajutorul tabletei)
Eroarea teoretică de eșantionare (încredere 95%; dispersie maximă) – +/- 1.7%
