Închide
De ce CLIPA DE GRAȚIE. Argumentul AI¹ – în loc de prefață
de Marian Staș, consultant în educație
Promptul meu:
Răspunsul ChatGPT:
OMEC nr. 4.444 din 1 iulie 2025 deschide, pentru prima dată la scară sistemică, posibilitatea ca liceele din România să nu mai fie doar executante ale unui plan-cadru stabilit central, ci să devină autori ai propriei arhitecturi curriculare, în limite naționale clare. Ordinul instituie Programul Național pentru pilotarea sistemică de planuri-cadru în liceele de stat, particulare și confesionale, aplicabil începând cu anul școlar 2026–2027.
Sinteza, pe înțelesul tuturor
Ideea centrală poate fi exprimată foarte simplu:
Statul stabilește ceea ce este obligatoriu pentru toți elevii; școala, împreună cu elevii și comunitatea, primește o libertate mult mai mare pentru a decide restul.
În modelul tradițional, cea mai mare parte a curriculumului liceal este construită central, iar liceul are o marjă relativ redusă de alegere. În modelul de pilotare, se păstrează Trunchiul Comun – TC, care garantează caracterul unitar al educației naționale, dar o parte foarte importantă a timpului școlar poate fi configurată local prin Curriculumul la Decizia Elevului din Oferta Școlii – CDEOȘ. Disciplinele din această zonă sunt stabilite de școală în urma unei analize a nevoilor elevilor, a resurselor existente și a profilului comunității.
Aceasta este adevărata schimbare de paradigmă:
de la „aceeași școală pentru aproape toți” → la „un nucleu comun național + identitate curriculară proprie a fiecărui liceu”.
Autonomia nu înseamnă libertate fără reguli. Liceele-pilot trebuie să asigure în continuare competențele Profilului absolventului, competențele disciplinelor din Trunchiul Comun și pregătirea necesară pentru Bacalaureat sau certificarea profesională. De asemenea, pilotarea trebuie să se încadreze în resursele financiare prevăzute de lege.
Prin urmare, Bacalaureatul, standardele naționale și competențele fundamentale rămân ancorele sistemului.
Aici apare ruptura față de modelul tradițional. Școala poate construi discipline, module, proiecte și trasee educaționale proprii și poate redistribui consistent timpul curricular între ariile de învățare.
Modelul permite, în funcție de aria curriculară, sute sau chiar până la 2.000 de ore CDEOȘ pe parcursul celor patru ani de liceu. Oferta poate cuprinde discipline clasice, dar și interdisciplinaritate, proiecte, laboratoare ȘTIAM/STEM, cluburi, activități remediale, practică, voluntariat sau internshipuri.
Astfel, două licee cu aceeași filieră pot avea identități curriculare substanțial diferite.
Un liceu poate spune, de exemplu:
„Profilul absolventului nostru va pune accent pe AI, matematică aplicată și antreprenoriat.”
Altul:
„Noi construim un profil axat pe arte, comunicare, cultură și industrii creative.”
Altul:
„Prioritatea noastră este tehnologia, practica profesională și relația directă cu economia locală.”
Probabil cea mai importantă mutație conceptuală este chiar denumirea Curriculum la Decizia Elevului din Oferta Școlii.
Ministerul descrie explicit modelul ca fiind centrat pe elev, cu trasee de învățare diferențiate și construite într-un parteneriat real între școală și elev.
Cu alte cuvinte, întrebarea nu mai este numai:
„Ce discipline trebuie să predăm?”
ci tot mai mult:
„De ce competențe au nevoie acești elevi și ce experiențe de învățare le putem oferi?”
Aceasta este o schimbare profundă de logică instituțională.
Ce se schimbă, în esență
Aș sintetiza reforma prin cinci mutații majore:
| Model dominant tradițional | Paradigma deschisă de OMEC 4444 |
|---|---|
| Curriculum decis predominant central | Curriculum național + curriculum proiectat local |
| Școala execută | Școala proiectează |
| Profesorul/disciplinele sunt punctul de plecare | Elevul și profilul absolventului sunt punctul de plecare |
| Orarul este relativ rigid | Traseele pot deveni mai flexibile |
| Comunitatea este mai degrabă externă școlii | Comunitatea devine partener curricular |
Ministerul însuși definește reforma prin trei idei-cheie: autonomie curriculară mai mare, personalizarea traseului educațional și conectarea liceului cu partenerii externi.
O schimbare și mai importantă: școala devine responsabilă pentru propriile alegeri
Autonomia vine însă cu responsabilitate.
Liceul care dorește să piloteze trebuie să prezinte nu doar un tabel cu ore, ci o adevărată strategie educațională: analiză SWOT, obiective, elemente de inovare, rezultate așteptate, metodologia implementării, resursele umane, riscurile, indicatorii de evaluare și implicațiile etice ale proiectului.
Prin urmare, OMEC 4444 schimbă și logica managementului școlar:
directorul și comunitatea profesională a liceului trebuie să devină designeri de educație, nu doar administratori ai unor reglementări centrale.
Cine sunt actorii principali ai schimbării
Este util să distingem între arhitecții instituționali, arhitecții profesional-conceptuali și actorii care fac schimbarea reală în teren.
MEC creează cadrul juridic, aprobă liceele și planurile-cadru alternative, monitorizează pilotarea și poate decide ulterior continuarea, adaptarea sau extinderea acesteia.
În interiorul Ministerului sunt implicate explicit Comisia Națională de Coordonare, structurile de curriculum, învățământ profesional și tehnic, inspectoratele școlare și unitățile de învățământ.
În calitate de ministru al Educației și Cercetării, prof. univ. dr. Daniel David a semnat OMEC 4444 la 1 iulie 2025.
Mesajul său de lansare este foarte explicit: pe lângă planurile-cadru standard, sistemul primește o a doua cale, cea a personalizării curriculare la nivelul unității școlare. El definește modelul prin autonomie, personalizare și deschiderea către comunitate.
De aceea, în istoria instituțională a acestei reforme, Daniel David trebuie considerat principalul decident politic care a transformat ideea în politică publică națională.
OMEC 4444 instituie o Comisie Națională direct subordonată ministrului, cu rol de îndrumare, asistență tehnică, monitorizare și evaluare. Comisia nu este concepută doar ca un filtru administrativ, ci ca un partener pentru liceele care proiectează arhitecturi curriculare alternative.
Coordonatorul Comisiei este Radu Szekely, consilier onorific al ministrului Educației și Cercetării.
Din Comisie fac parte specialiști cu profiluri foarte diferite: cercetători, universitari, directori și profesori de liceu, experți curriculari, reprezentanți ai învățământului tehnologic și specialiști cu experiență internațională. Printre membrii nominalizați oficial se află Magda Balica, Dacian Dolean, Cătălin Cosmin Glava, Marian D. Ilie, Mihaela Tania Irimia, Constantin Lomaca, Katalin Mihalyfalvi, Ionela Neagoe, Nicolae Obrejan, Mirela Ștețco, Marian Staș, Andreea Szilagyi, Radu Szekely și Gabriel Vrînceanu.
Dincolo de statutul formal de membru al Comisiei Naționale, Marian Staș se numără printre vocile care au argumentat public foarte explicit schimbarea de paradigmă produsă de OMEC 4444: păstrarea Trunchiului Comun ca ancoră națională și transformarea zonei flexibile într-un spațiu real de proiectare curriculară locală.
În această lectură, formula esențială este:
TC = garanția unității sistemului
CDEOȘ = spațiul autonomiei și identității liceului.
Este important însă să distingem între contribuția conceptuală/publică și autoritatea juridică: ordinul este politica publică a Ministerului, iar Comisia este organismul colectiv oficial de coordonare.
Aici se va decide, de fapt, succesul sau eșecul reformei.
OMEC 4444 transferă o parte din puterea curriculară de la centru către unitatea școlară. Conducerea liceului răspunde explicit pentru implementarea corectă a planului-cadru pilot.
Prin urmare, directorii, consiliile de administrație și profesorii trebuie să devină capabili să răspundă la întrebări precum:
Ce fel de absolvent vrem să formăm? Ce știe să facă? Ce experiențe educaționale îi oferim? Ce nevoi are comunitatea noastră? Ce putem face noi diferit și mai bine decât o altă școală?
Ei sunt actorul care dă sens întregului model.
CDEOȘ nu este pur și simplu „curriculum la decizia școlii”. Oferta este construită de școală, dar trebuie să răspundă nevoilor și intereselor de învățare ale elevilor, iar participarea și rezultatele acestora devin chiar indicatori ai calității ofertei școlii.
Operatorii economici, universitățile, ONG-urile, administrația locală, instituțiile publice și organizațiile profesionale pot deveni parteneri efectivi ai curriculumului.
Ordinul permite explicit ca oferta CDEOȘ să fie construită inclusiv prin astfel de parteneriate.
Aici apare o altă schimbare fundamentală:
școala nu mai este o insulă.
De la idee la realitate: unde suntem acum
Programul nu mai este doar o posibilitate teoretică. În aprilie 2026, Ministerul a aprobat 32 de licee-pilot și 77 de arhitecturi curriculare dezvoltate local, care intră în implementare în anul școlar 2026–2027. Acestea acoperă filiere teoretice, tehnologice și vocaționale și includ deja domenii precum comunicarea digitală, antreprenoriatul digital, robotica, imprimarea 3D, bioetica, inteligența artificială și starea de bine.
Pilotarea are o durată minimă de cinci ani, cu evaluare internă și externă la sfârșitul fiecărui an școlar. Ideea este ca soluțiile care funcționează să poată deveni ulterior modele pentru sistem.
De ce poate fi considerată o schimbare de paradigmă
În opinia mea, miza OMEC 4444 este mai mare decât simpla modificare a unui plan-cadru.
Până acum, întrebarea dominantă era:
„Ce plan-cadru ne dă Ministerul?”
După OMEC 4444, pentru un liceu-pilot întrebarea devine:
„Ce educație vrem să construim noi pentru elevii noștri și cum demonstrăm că ea produce rezultate mai bune?”
Această schimbare mută simultan decizia, creativitatea și răspunderea către școală.
De aceea, formula cea mai simplă în care aș sintetiza întregul program este:
UNITATE NAȚIONALĂ prin Trunchiul Comun + AUTONOMIE LOCALĂ prin CDEOȘ + ALEGERE REALĂ pentru elev + RESPONSABILITATE pentru rezultate.
Iar dacă pilotarea reușește, adevărata transformare nu va fi faptul că liceele au alte tabele cu ore, ci faptul că fiecare liceu va fi obligat să știe cine este, ce fel de absolvent vrea să formeze și prin ce experiențe de învățare îl formează.
Aceasta este, în fond, schimbarea de paradigmă inaugurată de OMEC 4444/01.07.2025:
¹ https://chatgpt.com/c/6a786b8c-2478-83eb-8dfc-6f782ee46160