Închide
Poliția Sibiu a solicitat Inspectoratului Școlar Județean Sibiu să transmită tuturor unităților de învățământ preuniversitar din județ un ghid cu indicatorii care pot semnala riscul de radicalizare în rândul elevilor, de la izolarea socială și discursul rasist până la utilizarea simbolurilor extremiste și distribuirea propagandei pe internet. Adresa, transmisă pe 22 octombrie, solicită școlilor să monitorizeze atent comportamentele de risc și să anunțe polițiștii atunci când apar semnale de alarmă.
Documentul, transmis în contextul incidentului din județul Bistrița-Năsăud, urmărește prevenirea manifestărilor de extremism, a urii rasiale sau xenofobe și a radicalizării în mediul școlar. Potrivit IPJ Sibiu, procesul de radicalizare este unul progresiv, iar identificarea timpurie a schimbărilor de comportament poate contribui la prevenirea actelor de violență extremă.
Poliția prezintă patru categorii de indicatori, incluse în proiectul național de formare PREVISIO, derulat de Serviciul Român de Informații (SRI). Instituția precizează însă că prezența unui singur indicator nu înseamnă automat că un elev s-a radicalizat, în timp ce acumularea mai multor semne reprezintă un motiv de alertă care necesită intervenție.
1. Schimbări de comportament și izolare socială
Potrivit documentului IPJ Sibiu, profesorii și consilierii școlari sunt îndemnați să urmărească schimbările bruște în comportamentul elevilor, în special atunci când acestea sunt însoțite de manifestări de intoleranță sau ostilitate față de anumite grupuri.
Printre indicatorii menționați se numără:
Izolarea bruscă de grupul obișnuit de prieteni și înlocuirea acestuia cu un grup nou, uneori exclusivist sau format în mediul online;
Atitudinea accentuat sfidătoare față de părinți și profesori, asociată cu respingerea observațiilor privind remarci discriminatorii;
Scăderea bruscă a performanțelor școlare sau renunțarea la activități extracurriculare care îi făceau plăcere elevului;
Manifestarea unui nivel ridicat de furie, frustrare sau resentimente îndreptate către minorități, străini ori persoane de altă rasă, fără un motiv personal evident.
2. Limbaj extremist și gândirea „noi contra lor”
A doua categorie vizează felul în care elevii se exprimă și își argumentează opiniile. Poliția atrage atenția asupra preluării unor mesaje și termeni extremiști din mediul online, dar și asupra normalizării discursului instigator la ură.
Printre semnele enumerate se află:
Utilizarea unui jargon extremist preluat de pe platforme precum TikTok, Telegram, Discord sau de pe forumuri obscure;
Exprimarea unor poziții radicale și rigide în timpul orelor, inclusiv la istorie, geografie sau educație civică;
Folosirea repetată a apelativelor degradante sau rasiste și prezentarea discursului discriminatoriu drept o simplă glumă;
Justificarea violenței fizice ca metodă legitimă sau ca „singura soluție” pentru rezolvarea unor probleme sociale ori etnice.
3. Simboluri și mesaje extremiste
O altă categorie de indicatori se referă la simbolurile, imaginile și mesajele prin care elevii pot exprima afilierea sau simpatia față de ideologii radicale.
Documentul menționează:
Desenarea sau afișarea unor simboluri precum svastica, crucea celtică ori însemne asociate mișcărilor fasciste, neonaziste sau supremacismului alb, pe bănci, caiete, rucsacuri sau haine;
Adoptarea unui stil vestimentar asociat unor grupuri radicale sau ultras;
Utilizarea unor avatare, imagini de profil sau mesaje cu caracter extremist ori rasist în grupurile clasei de pe WhatsApp sau pe conturile personale de pe rețelele sociale.
4. Activitatea din mediul online
IPJ Sibiu atrage atenția și asupra vulnerabilității minorilor în spațiul virtual, unde aceștia pot intra în contact cu propagandă extremistă sau pot fi atrași în grupuri care promovează ideologii radicale.
Printre indicatorii menționați se numără:
Consumul masiv și compulsiv de videoclipuri de propagandă, teorii ale conspirației cu substrat xenofob sau jocuri video modificate pentru promovarea urii rasiale;
Ascunderea ecranului telefonului sau al laptopului în prezența adulților, în timp ce elevul folosește platforme de mesagerie criptată;
Încercarea de a atrage alți colegi în grupuri private sau secrete prin distribuirea de linkuri către comunități în care sunt promovate ideologii radicale.
Pe lângă identificarea timpurie a semnelor de risc, IPJ Sibiu solicită o cooperare mai strânsă între unitățile de învățământ și structurile de poliție pentru siguranță școlară.
Printre măsurile propuse se numără:
Monitorizarea climatului școlar: conducerile școlilor și consilierii școlari sunt îndemnați să identifice comportamentele radicale, intoleranța accentuată, bullyingul pe criterii rasiale sau etnice și utilizarea simbolurilor extremiste. Semnalele de alarmă trebuie comunicate rapid polițiștilor.
Ore și activități de informare: polițiștii de siguranță școlară ar urma să participe, alături de diriginți, la activități educative despre consecințele legale ale violenței, combaterea discriminării și recunoașterea semnelor de radicalizare.
Activarea grupurilor de acțiune: Poliția cere dinamizarea activității acestor grupuri, care, potrivit documentului, trebuie să se întrunească lunar în baza Planului Național de Combatere a Violenței Școlare.
Implicarea specialiștilor în asistență educațională: IPJ Sibiu propune cooptarea psihologilor, consilierilor și mediatorilor școlari, inclusiv pentru evaluarea climatului psihosocial în colectivele în care învață copii de alte naționalități, cu scopul prevenirii izolării și victimizării acestora.
IPJ Sibiu precizează că identificarea semnelor de risc trebuie să fie însoțită de o reacție coordonată între școală și poliție, pentru a preveni escaladarea comportamentelor discriminatorii și a manifestărilor extremiste în acte de violență.
Sorin Costreie: Este necesar să întărim autoritatea profesorilor