Închide
Istorie Subiectul III a fost frumos și binevenit. Capcana de la Subiectul II
de Marcel Bartic, profesor de istorie
Elevii claselor terminale de liceu au susținut astăzi proba obligatorie a profilului, la disciplina istorie, în cazul specializărilor filologie, științe sociale și cele de pe filiera vocațională. Examenul nu a fost lipsit de emoții, date nu doar de așteptarea subiectelor, dar și de codul roșu de caniculă și furtună. Trebuie remarcat faptul că a fost o premieră absolută în istoria învățământului românesc, când o probă la bacalaureat a fost amânată cu o zi din cauza condițiilor meteorologice, iar pentru 17 elevi din țară a fost organizată o sesiune separată, începând cu ora 13:00. Flexibilitatea arătată în acest sens de Ministerul Educației ar putea fi un fericit precedent care să aducă pe viitor mai multe măsuri în sprijinul elevilor care susțin examenele de bacalaureat.
Elevii prezenți astăzi la proba la Istorie nu ar fi avut prea multe motive de îngrijorare că nu ar reuși să rezolve cerințele de pe foaia de examen. Cel mai probabil, o participare activă la ore, un studiu constant al materiei și exersarea testelor de antrenament ar fi trebuit să asigure, fără ședințe de pregătire suplimentară sau meditații, o notă decentă. Primele cinci cerințe de la subiectul I și primele patru de la subiectul II aveau o rezolvare facilă, în urma citirii cu atenție a textelor suport. Perioada istorică și sursele istorice propuse de autorii subiectelor (Convenția de la Paris, preliminariile Unirii și domnia lui Al. I. Cuza, la subiectul I, întemeierea Țării Moldovei și consolidarea statului moldovean la subiectul II) nu aveau un grad mare de dificultate, își găseau rezolvarea chiar textele suport și, fără îndoială, le-au mai întâlnit și în testele de antrenament. Cele două informații aflate în relație cauză-efect putea fi ușor identificate dacă elevii sesizau conectorii (exemplul cel mai la îndemână fiind afirmațiile: “Prin legea din […] 1863 au fost trecute în proprietatea statului „toate averile mănăstirești“; efect: “Ca urmare, aproximativ un sfert din teritoriul țării a devenit patrimoniu al statului”). Nici cerința șapte nu a prezentat provocări prea mari, era suficient ca elevii să-și amintească de evenimente precum adoptarea Constituției din 1866, obținerea și recunoașterea internațională a indepedenței de stat sau aderarea la Tripla Alianță. Sper ca elevii să fi exersat și modalitatea de rezolvarea a acestui item pentru că baremul oferea 2 puncte doar pentru menționarea evenimentelor amintite și 4 puncte pentru detalierea lor.
Cerința 7 a avut totuși un grad ceva mai mare de dificultate. Din experiența mea, prezentarea unui fapt istoric în contextul relațiilor internaționale, asemănările sau deosebirile între diferitele acțiuni reclamă un nivel bun de cunoaștere a materiei pentru examen. Aici nu prea poți miza doar pe amintiri. Sigur, nu era greu dacă își aminteau, spre exemplu, de asigurarea securității frontierelor și combaterea acțiunilor bolșevice (cum, spre exemplu, s-a întâmplat în Basarabia în ianuarie 1918, la solicitarea făcută de liderii Sfatului Țării din Chișinău sau acțiunea armatei române împotriva Republicii Sovietice Ungare conduse de Bela Kun).
Cerința 6 de la subiectul II oferea o plajă generoasă de exemple privind implicarea Țărilor Române în secolul al XV-lea, cum, spre exemplu, ar fi putut fi invocate Campania cea lungă a lui Iancu de Hunedoara, Atacul de noapte de la Târgoviște, lupta de la Podu Înalt sau cea de la Războieni, care au marcat domnia lui Ștefan cel Mare. Sigur că da, cu aceeași precauție de a nu uita că acțiunile militare aveau nevoie și de prezentarea evenimentelor, nu doar de menționarea lor. Sper, de asemenea, să nu fi căzut în capcana (destul de frecventă, din nefericire) de a da exemple care nu se încadrau în secolul al XV-lea (cum, spre exemplu, ar putea duce în eroare luptele cu turcii purtate de Mircea cel Batrân în secolul al XIV-lea).
Cum era de așteptat, rezolvarea corectă a subiectului III ar fi adus satisfacția unor note foarte mari. E adevărat, ultimii itemi de la această probă de examen presupuneau o bună cunoaștere a conținuturilor și exersarea unor raționamente istorice precum formularea și susținerea unui punct de vedere folosind un argument istoric, precizarea unor practici politice utilizate în România, în perioada 1970-1988, cu alte cuvinte după faimoasele vizite ale lui Ceaușescu în China și Coreea de Nord, iar exemplele date puteau fi represiunea politică, supravegherea populației de către Securitate, cultul personalității, cenzura, controlul demografic agresiv (interzicerea avorturilor) sau instituționalizarea dictaturii personale a lui Ceaușescu (prin introducerea funcției de Președinte al Republicii Socialiste România). Prezentarea constituției din 1952 nu ar fi trebuit să prezinte dificultăți, era suficient să amintească de faptul că textul legii fundamentale menționa dependența de Uniunea Sovietică, instaura monopartidismul prin instituționalizarea Partidului Muncitoresc Român (partidul-stat), consacra denumirea de Republica Populară Română, abandonarea totală a separării puterilor în stat și rolul formal al drepturilor și libertăților cetățenești care, deși erau prevăzute în textul constituției, nu au fost puse niciodată în aplicare.
Un subiect frumos, binevenit, chiar dacă a solicitat ceva mai mult cunoștințele istorice ale elevilor, dar foarte necesar în contextul dinamicii sociale și politice din România anului 2026. Cunoașterea, explicarea și înțelegerea profundă a perioadei comuniste se prezintă, mai mult poate ca în alți ani, drept o condiție obligatorie de promovare a ciclului liceal, îndeosebi pentru elevii de la specializările umaniste.