fbpx

Austria: Ministrul Muncii a demisionat, din cauza acuzațiilor de plagiat apărute în urmă cu trei zile

ASCHBACHER - PK zur Lage am Arbeitsmarkt Wien, BKA, 01. 12. 2020 Christine ASCHBACHER *** ASCHBACHER PK on the labour market situation Vienna, BKA, 01 12 2020 Christine ASCHBACHER

Austria: Ministrul muncii, familiei şi tineretului, Christine Aschbacher, şi-a anunţat sâmbătă seară demisia din funcție, la un an de la preluarea mandatului, pe fondul unor acuzaţii de plagiat privind mai multe lucrări academice, relatează Digi 24.

Pe 7 ianuarie 2021, cercetătorul în domeniu Stefan Weber a expus erori grave și probe ale plagiatului în lucrarea de masterat a lui Aschbacher, trimisă la un colegiu din Wiener Neustadt, unde fusese înscrisă din 2002 până în 2006. Curând a devenit clar că teza nu a fost doar în mare parte plagiată; ci și că alte părți ale sale au fost scrise într-o limbă germană incorectă. Același lucru a fost valabil și pentru disertația sa de doctorat.

Cancelarul Sebastian Kurz, care guvernează ţara în coaliţie cu Verzii, a spus că „respectă” decizia luată de ministrul muncii, scandalul intervenind într-un moment în care guvernul este sub presiune pentru gestionarea considerată haotică a celui de-al doilea val al pandemiei de COVID-19. Cancelarul Austriei, Sebastian Kurz, a numit-o pe Aschbacher ministru în cabinetul său în ianuarie 2020.

În vârstă de 37 de ani, Christine Aschbacher este acuzată de „plagiat, citare incorectă şi necunoaşterea limbii germane” în lucrarea de masterat din 2006, potrivit blogului unui expert specializat în urmărirea fraudelor cu titluri academice, Stefan Weber, scrie AFP, preluată de Agerpres. Christine Aschbacher a obţinut diploma cu menţiunea „foarte bine” de la Universitatea de Știinţe aplicate „Wiener Neustadt”.

Aceleaşi acuzaţii se referă şi la manuscrisul tezei pe tema „Stilul de conducere a companiilor inovatoare”, pe care a prezentat-o în mai 2020 la Universitatea Tehnică din Bratislava, în Slovacia, în plină criză sanitară. Este vorba de „o grămadă de tâmpenii şi absurdităţi” etalate pe 134 de pagini, din care cel puţin o cincime sunt preluate din alte surse fără ca citatele să fie atribuite autorilor, în special un articol din revista Forbes, a scris Stefan Weber.

 

Scrie un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată.

Pagina data web este protejata cu reCAPTCHA care este in aplicarePolitica confidialitatii si Conditiile de service Google.