Închide
Conținut sponsorizat de E.ON Romania
Transformă școala într-un laborator de energie! Un proiect interdisciplinar prin care elevii măsoară consumul, investighează clădirea și propun soluții pentru eficiență energetică. Ai la dispoziție și un ghid practic gratuit.
Câtă energie consumă școala într-o zi? De ce unele săli sunt mai calde decât altele? Câte calculatoare rămân pornite după terminarea orelor? De ce avem nevoie de lumină artificială într-o clasă în care soarele intră generos pe ferestre? Și, poate cea mai interesantă întrebare: o școală cu o clădire nouă și dotări moderne este automat și o școală eficientă energetic?
Sunt întrebări la care elevii pot găsi răspunsuri chiar în clădirea în care își petrec o bună parte din zi. Iar profesorii de fizică, biologie, chimie, geografie sau matematică, dar și diriginții, au ocazia să transforme aceste întrebări într-un proiect practic, cu rezultate care pot fi văzute și, uneori, chiar aplicate.
Nu este un exercițiu de bifat într-un proiect despre protecția mediului și nici o lecție suplimentară despre economisirea energiei. Este o investigație în care elevii ies din rutina manualului, lucrează cu date reale, fac măsurători, formulează ipoteze și descoperă că deciziile lor cotidiene au consecințe.
Iar școala devine, pentru câteva săptămâni, cel mai accesibil laborator pe care îl au la dispoziție.
Pentru că energia este un subiect pe care îl întâlnesc în fiecare zi, dar despre care rareori au ocazia să vorbească pornind de la propriile observații.
Elevii învață despre kilowați-oră, temperatură, transfer de căldură, resurse și consum. Dar ce înseamnă toate acestea în viața reală? Ce legătură există între un calculator lăsat în stand-by, lumina aprinsă într-o sală goală și factura de electricitate a școlii?
Un proiect de audit energetic îi ajută să facă această legătură. În loc să primească explicații despre eficiență energetică, ei trebuie să o investigheze.
Mai mult, proiectul îi învață să nu confunde o impresie cu o concluzie. Dacă o sală este prea caldă într-o anumită zi, nu înseamnă automat că instalația de încălzire funcționează defectuos. Dacă factura este mai mare în ianuarie decât în mai, trebuie luate în calcul și temperaturile exterioare. Dacă luminile sunt aprinse într-o sală, trebuie să afle dacă lumina naturală ar fi suficientă.
Cu alte cuvinte, elevii învață să observe, să măsoare, să compare și să argumenteze. Sunt competențe care depășesc cu mult tema energiei.
Să luăm exemplul unei școli cu aproximativ 400 de elevi, 22 de clase și o clădire relativ nouă. Sălile sunt bine izolate, ferestrele sunt eficiente, iluminatul este LED, iar încălzirea și ventilația sunt asigurate de sisteme moderne.
La prima vedere, pare că nu prea ai ce investiga. De fapt, aici începe partea interesantă.
Scopul proiectului nu este să demonstreze că școala consumă prea mult, ci să afle cum este folosită energia și dacă există lucruri care pot fi îmbunătățite.
O clădire performantă poate avea un consum mai mare decât ar fi necesar dacă luminile rămân aprinse în spații neocupate, calculatoarele funcționează după terminarea programului sau temperatura este setată fără să se țină cont de utilizarea încăperilor.
La fel de important, elevii pot descoperi că școala lor funcționează deja eficient. Și aceasta este o concluzie valoroasă. Pot identifica bune practici care merită păstrate și, de ce nu, preluate de alte școli.
Următoarea întrebare poate fi:
„Ce face această școală bine și ce am putea aplica și în alte clădiri?”
Astfel, proiectul se transformă dintr-un exercițiu de identificare a problemelor într-un exercițiu de identificare a bunelor practici.
E.ON are în Stația de Energie și materiale despre clădiri eficiente, inclusiv despre standardul nZEB și despre modul în care pot fi proiectate și construite clădiri cu consum energetic redus.
Descoperă resursele despre clădiri eficiente și nZEB – Stația de Energie by E.ON
Proiectul poate fi coordonat de un singur profesor sau poate implica mai multe discipline. Fizica oferă explicațiile despre energie, putere și temperatură. Matematica ajută la interpretarea datelor, calculul mediilor și realizarea graficelor. Informatica poate transforma observațiile în tabele și reprezentări vizuale, geografia aduce în discuție resursele, iar biologia poate contribui la înțelegerea confortului termic și a mediului interior.
Dirigintele poate coordona echipele și poate asigura legătura dintre elevi, conducerea școlii și personalul administrativ.
Înainte să măsoare, elevii trebuie să înțeleagă ce investighează. Fac o hartă simplă a școlii, identifică sălile de clasă, laboratoarele, coridoarele, biblioteca, sala de sport și celelalte spații. Observă care sunt folosite permanent și care doar câteva ore pe săptămână.
Clasa poate fi împărțită în echipe: una se ocupă de clădire, alta de încălzire și temperatură, o a treia de electricitate și iluminat, iar ultima de echipamente și comportamente.
Profesorul poate solicita administrației facturile de energie din ultimele 6–12 luni, informații despre consumul lunar, sistemul de încălzire, iluminat, ventilație și echipamentele utilizate. Nu este obligatoriu ca toate aceste date să fie disponibile. Important este ca elevii să lucreze cu informațiile pe care școala le poate furniza.
Acum elevii trec la măsurători. Cu termometre, ruletă, eventual un luxmetru și un wattmetru de priză, pot observa ce se întâmplă în câteva săli alese pentru comparație.
Măsoară temperatura dimineața, în timpul orelor și după terminarea programului. Observă diferențele dintre o clasă orientată spre nord și una orientată spre sud sau dintre o sală de la parter și una de la ultimul etaj.
Numără corpurile de iluminat și urmăresc când sunt folosite. Inventariază calculatoarele, proiectoarele și monitoarele și verifică ce rămâne pornit la sfârșitul zilei.
Pot face chiar un mic experiment: câteva zile observă comportamentul obișnuit al clasei, apoi introduc reguli simple – sting lumina când nu este necesară, închid calculatoarele după program și folosesc cât mai mult lumina naturală. Compară apoi observațiile.
O lecție importantă este că o singură măsurătoare nu spune întreaga poveste. Elevii trebuie să caute situații care se repetă și să compare datele din mai multe spații.
În ultima etapă, echipele analizează rezultatele și răspund la trei întrebări: Ce am observat? De ce credem că se întâmplă? Ce am putea schimba?
O echipă poate propune o procedură de oprire a echipamentelor la finalul programului. Alta poate recomanda o utilizare mai atentă a iluminatului. O altă echipă poate semnala diferențe de temperatură care merită investigate de personalul responsabil.
Fiecare echipă pregătește un scurt raport cu măsurătorile, principalele descoperiri, soluția propusă și modul în care va verifica dacă aceasta funcționează.
Elevii nu trebuie să aibă acces la instalații sau tablouri electrice. Datele privind contoarele și instalațiile trebuie colectate de un adult autorizat sau de personalul școlii.
E.ON explică faptul că kWh este unitatea în care este exprimat consumul de energie, iar elevii pot folosi această unitate ca punct comun pentru compararea consumurilor.
Ce este un kilowatt-oră și ce poți face cu el – Stația de Energie by E.ON
Un proiect bun nu se încheie cu o listă de recomandări. Se încheie cu un plan: vom aplica soluția și vom reveni peste o lună pentru a vedea dacă datele s-au schimbat.
Unul dintre avantajele proiectului este că poate fi organizat cu resurse accesibile. Sunt suficiente câteva termometre, o ruletă, un telefon pentru documentare, un tabel Excel sau Google Sheets și, dacă școala dispune de ele, un luxmetru și un wattmetru de priză.
Nici măcar nu este nevoie să calculați consumul fiecărui aparat. Elevii pot porni de la o relație simplă: un echipament de 100 W care funcționează timp de 10 ore consumă 1 kWh. Astfel înțeleg cum un consum aparent mic poate deveni relevant atunci când este repetat zilnic și multiplicat cu numărul claselor.
Există însă o regulă importantă: elevii nu trebuie să intervină asupra instalațiilor electrice sau să manipuleze contoarele. Informațiile despre instalații și măsurătorile care presupun acces la acestea trebuie asigurate de personalul autorizat al școlii.
Pentru a-ți fi mai ușor să treci de la idee la implementare, am pregătit un ghid practic gratuit, în format PDF, pe care îl poți folosi ca instrument de lucru pe parcursul celor trei săptămâni.
Nu este nevoie să construiești de la zero calendarul activităților sau fișele de observație. Ghidul îți oferă o structură pe care o poți adapta în funcție de vârsta elevilor, dotările școlii și timpul disponibil.
Ce include ghidul practic?
Poți adapta activitățile în funcție de resursele disponibile. Important este ca elehttps://www.educatieprivata.ro/?p=85547&preview=truevii să investigheze, să lucreze cu date și să ajungă la propriile concluzii.
Profesorii care vor să aprofundeze subiectul pot consulta și resursele educaționale din Stația de Energie by E.ON.
Platforma oferă materiale despre consumul de energie, eficiență energetică, clădiri eficiente și utilizarea responsabilă a resurselor, care pot fi valorificate în pregătirea lecțiilor, inclusiv resurse pentru „Săptămâna verde”, sau ca punct de plecare pentru discuțiile cu elevii.
Conceptele despre consumul exprimat în kWh, iluminatul eficient, standardul nZEB sau comportamentele care influențează consumul pot completa investigația și îi pot ajuta pe elevi să înțeleagă mai bine ceea ce observă în propria școală.
Poate că nu veți obține o reducere spectaculoasă a facturii școlii. Poate că elevii vor descoperi că sistemele funcționează bine și că nu există probleme importante. Dar vor pleca din acest proiect cu ceva mai valoros decât un tabel cu cifre: experiența de a cerceta o problemă reală și de a propune soluții argumentate.
Puteți transforma rezultatele într-o prezentare pentru conducerea școlii, într-un articol pentru revista instituției, într-o expoziție sau chiar într-o competiție între clase. Nu trebuie premiată neapărat echipa care a identificat cel mai mare consum, ci aceea care a formulat cea mai bună observație, a documentat cel mai convingător o problemă sau a propus o soluție cu șanse reale de aplicare.
Iar dacă elevii încep să stingă lumina când ies dintr-o sală, să închidă echipamentele pe care nu le folosesc și să se întrebe de ce o încăpere este prea caldă sau prea rece, proiectul și-a depășit deja obiectivul inițial.
Energia nu mai este doar o lecție din manual. Devine ceva ce elevii pot observa, măsura și gestiona chiar în școala lor.
Nu trebuie să stai cu puloverul pe tine și să reduci temperatura din casă până când devine inconfortabil. Câteva reglaje ale centralei, calorifere întreținute corect și o locuință care păstrează mai bine căldura pot face diferența pe factura de gaze.
Cum reduci factura la gaze iarna fără să îngheți