Şcolile vor fi obligate să organizeze programe pentru sănătate, inclusiv educaţie sexuală

Orele de educație sexuală își vor găsi locul în școlile din România Deputaţii au adoptat marţi un proiect care prevede obligativitatea organizării în şcolile din țara noastră, cel puţin semestrial, a unor programe pentru viaţă şi sănătate, inclusiv educaţie sexuală pentru copii, anunță MEDIAFAX.

Camera Deputaţilor este for decizional, astfel că proiectul merge la promulgare, la preşedintele României.

„Organele de specialitate ale administraţiei publice centrale, autorităţile administraţiei publice locale, precum şi orice alte instituţii publice sau private cu atribuţii în domeniul sănătăţii şi în domeniul educaţiei sunt obligate să adopte, în condiţiile legii, toate măsurile necesare pentru: derularea sistematică în unităţile şcolare, cel puţin o dată pe semestru, de programe de educaţie pentru viaţă, inclusiv educaţie sexuală pentru copii, în vederea prevenirii contactării bolilor cu transmitere sexuală şi a gravidităţii minorelor; derularea sistematică în unităţile şcolare, cel puţin o dată pe semestru, de programe de educaţie pentru sănătate, inclusiv pentru dezvoltarea capacităţilor psiho-emoţionale, a competenţelor sociale şi interpersonale”, se arată în proiectul de lege.

Care sunt standardele Organizației Mondiale a Sănătății în legătură cu educația sexuală

În conformitate cu definiția OMS, educația sexuală trebuie să promoveze:

• respectul între parteneri și comportamente ce exclud orice formă de violență sexuală. S-ar putea preveni pe viitor agresiuni abominabile, precum violul comis la Vaslui de 7 tineri asupra unei eleve navetiste. Ar putea fi corectată statistica care arată că în 2012, 30%  dintre românce au experimentat, începând de la vârsta de 15 ani, violență fizică și/sau sexuală provocată de un partener sau non-partener.^[3]
• protejarea împotriva infecțiilor cu transmitere sexuală și prevenirea discriminării persoanelor care suferă de HIV/SIDA. S-ar putea evita situații precum „cazul Segarcea” din octombrie 2014, când un tânăr bolnav de HIV/ SIDA a infectat alte persoane cu care întreținuse relații intime și o întreagă comunitate a căzut într-o teamă colectivă. S-ar putea schimba realitatea dură a faptului că persoanele care suferă de HIV/SIDA sunt printre cele mai discriminate din România.^[4]
• protejarea împotriva sarcinilor nedorite. România are cea mai mare rată de sarcini la adolescente din Uniunea Europeană, de trei ori mai mare față de media europeană. În 2014, 18.600 de tinere sub 19 ani au născut, 662 dintre acestea înainte să împlinească 15 ani^[5], iar  potrivit Băncii Mondiale, România nu a înregistrat niciun progres în această direcție din 2007. Mai mult, 3 din 10 femei cu vârsta cuprinsă între 15 și 49 de ani nu folosesc nicio metodă de contracepție și doar 51% folosesc metode moderne de contracepție^[6].
• posibilitatea identificării și semnalizării de către copii și tineri a abuzurilor sexuale comise asupra lor, în special de către alți membri ai familiei sau de către colegi de școală. Copiii și tinerii abuzați sexual vor ști că ceea ce li se întâmplă este un lucru rău și este momentul să ceară ajutor.
• cunoștințe despre sexualitate și funcționarea aparatului reproductiv feminin și masculin. Lipsa de cunoștințe din acest domeniu perpetuează mituri nefaste despre igiena corporală, natura relațiilor sexuale și despre diferențele în experimentarea plăcerii sexuale.
• cunoștințe despre diversitatea orientărilor sexuale, care vor ajuta tinerii să-și înțeleagă mai bine propria identitate sexuală și să-i respecte pe cei din jur, indiferent dacă sunt heterosexuali sau LGBT (lesbiene, gay, bisexuale sau transgender). S-ar diminua, astfel, cazurile de discriminare foarte puternică împotriva persoanelor homosexuale, grup definit în prezent ca vulnerabil de un studiu al Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării, în condițiile în care, de exemplu, 31% dintre români afirmă că s-ar simți foarte puțin/deloc confortabil în preajma unei persoane de orientare homosexuală ^[7].

Sursa: ANOSR