Închide
Țările nordice încep să își regândească abordarea privind digitalizarea educației și să pună din nou accent pe dezvoltarea competențelor fundamentale prin metode și instrumente non-digitale, a declarat Ștefan Pălărie, președintele Comisiei pentru învățământ din Senat, la conferința „Educația în era AI”, organizată la Palatul Parlamentului.
Senatorul USR a indicat în special Danemarca și Norvegia, unde rezultatele PISA au arătat scăderi importante ale performanțelor elevilor. Potrivit datelor OECD, în PISA 2022, rezultatele Norvegiei au scăzut față de 2018 la matematică, citire și științe, iar în Danemarca au scăzut la matematică și citire. Norvegia a ajuns la rezultate apropiate de media OECD la matematică și citire și sub media OECD la științe.
„Și-au asumat răspunderea pentru un pic prea mult entuziasm în zona de îmbrățișare a direcției de digitalizare, înlocuirea manualelor clasice cu ecrane, înlocuirea «pen and paper» cu «touch» și «move». Și au început să gândească dacă nu cumva niște lucruri au fost sărite cu vederea”, a spus Pălărie, potrivit Agerpres.
Declarația vine în contextul în care Danemarca și Norvegia s-au numărat printre sistemele educaționale în care elevii foloseau intensiv dispozitive digitale la școală. Datele PISA 2022 arătau că elevii din ambele țări petreceau mai mult de trei ore pe zi, în medie, folosind dispozitive digitale la școală pentru învățare și alte activități.
Pălărie a criticat însă ideea că digitalizarea și atractivitatea vizuală a materialelor didactice duc automat la o educație mai bună. El a vorbit despre extinderea unor concepte precum „edutainment”, gamification și „micropastile” de învățare, despre care spune că pot pune accentul pe forma interactivă în detrimentul competențelor fundamentale.
„Probabil că ați auzit și de termenul edutainment, unde educația trebuie să fie distractivă. Facem gamification, punem micropastile de învățare, de cunoștințe în teste, în chestiuni interactive. Ca apoi să constatăm cu toții, inclusiv cercetători, nu observatori sau ageamii, că (…) am câștigat un foarte frumos design grafic, dar pierdem competențe fundamentale de gândire”, a afirmat senatorul, potrivit Agerpres.
El a spus că rezultatele reprezintă un „duș rece” pentru sistemele care au mizat puternic pe digitalizare și că experți din domeniul educației analizează acum modul în care trebuie regândită această direcție.
Datele OECD arată, însă, că relația dintre utilizarea tehnologiei și rezultatele școlare nu este una simplă. În PISA 2022, elevii care foloseau dispozitive digitale pentru activități de învățare până la o oră pe zi au obținut, în medie, rezultate mai bune la matematică decât cei care nu le foloseau deloc, însă asocierea devenea negativă la niveluri mai ridicate de utilizare. OECD a evidențiat, în același timp, problema distragerii atenției prin dispozitive digitale.
Ștefan Pălărie, care predă Tehnologia Informației și a Comunicațiilor la clasele a IX-a și a X-a, a precizat că folosește el însuși inteligența artificială pentru pregătirea planurilor de lecție și a testelor de evaluare. El a precizat că utilizarea AI în educație trebuie însoțită de înțelegerea limitelor și posibilităților tehnologiei și, mai ales, de dezvoltarea gândirii critice a elevilor.