EXCLUSIV Ce nu funcționează în școala românească. Sorin Costreie vorbește despre note, profesori și reformă

Oana Dimofte și Sorin Costreie, ministrul Educației și Cercetării, în timpul interviului din podcastul „Lecția de Azi”, realizat de Educație Privată în colaborare cu Lumina – Instituții de Învățământ.

De ce primesc aproape toți profesorii calificativul „Foarte bine”? De ce a devenit nota 10 atât de ușor de obținut? Și cât de mult contează ceea ce învață copiii, dincolo de dosare, proceduri și examene? Invitat în podcastul LECȚIA DE AZI, Sorin Costreie, ministrul Educației și Cercetării, vorbește despre aceste probleme și despre schimbările pe care le consideră necesare.


Ce aflăm din discuția cu Sorin Costreie

  • Evaluarea profesorilor: ministrul consideră că acordarea calificativului „Foarte bine” pentru peste 99% dintre profesori indică o problemă a sistemului de evaluare.
  • Notele elevilor: notele maxime acordate prea ușor riscă să devalorizeze performanța reală.
  • Debirocratizarea: una dintre primele sale priorități este reducerea documentelor și a formalismului care consumă timpul profesorilor și al instituțiilor.
  • Evaluarea Națională: ministrul explorează ideea unei evaluări care să ia în calcul și alte domenii de cunoaștere, nu doar matematica și limba română. Nu există, deocamdată, o decizie.
  • Depolitizarea educației: Costreie susține recrutarea meritocratică și pregătirea profesională a managerilor școlari.
  • Consilierea elevilor: ministrul susține posibilitatea ca elevii să poată cere sprijinul consilierului școlar fără acordul părinților.
  • Concursurile pentru directori: un nou concurs este avut în vedere, dar calendarul și forma acestuia urmează să fie analizate după încheierea procesului actual.

Nota 10 pentru toată lumea? Când evaluarea nu mai face diferența

Una dintre cele mai incomode teme ale discuției este evaluarea. Oana Dimofte îi amintește ministrului că peste 99% dintre profesorii din România primesc calificativul „Foarte bine” la evaluările anuale. Sorin Costreie admite că situația este, cel mai probabil, o problemă.

Discuția se extinde apoi la notele elevilor. Ministrul povestește cum, în Canada, nota 10 obținută în România i-a fost echivalată automat cu o notă de peste 8. Diferența l-a făcut să reflecteze asupra felului în care notele maxime sunt acordate în sistemul românesc.

„Când tu dai 10 la toți, unii merită și alții nu merită”, observă Costreie. Iar cei care obțin performanțe reale ajung să fie dezavantajați atunci când nota maximă își pierde valoarea.

Ministrul evocă și experiența sa universitară din Canada, unde distribuția notelor era urmărită astfel încât să existe o diferențiere între nivelurile de performanță. Profesorul își păstra libertatea de a evalua, dar trebuia să poată justifica distribuția rezultatelor.

Ideea pe care o formulează pentru România nu este aceea a unei evaluări excesiv de severe, ci a uneia mai echilibrate: să nu mai fie acordată nota maximă atât de ușor.

Evaluarea Națională: de ce contează aproape numai româna și matematica?

Sorin Costreie consideră că evaluarea elevilor exclusiv prin rezultatele la limba română și matematică pune o presiune prea mare asupra copiilor și transmite un mesaj greșit despre importanța celorlalte discipline.

Istoria, biologia, chimia sau fizica sunt, la rândul lor, domenii esențiale de cunoaștere. Dacă accesul la liceu depinde în principal de două discipline, există riscul ca elevii să acorde mai puțină atenție celorlalte materii, chiar dacă au aptitudini și interese în acele domenii.

Ministrul vorbește despre posibilitatea de a lua în calcul și discipline din zona științelor, precum și din cea socio-umană. O altă idee aflată în analiză este folosirea, într-o anumită proporție, a rezultatelor din portofoliul elevului și a evaluărilor din clasele a II-a, a IV-a și a VI-a.

Costreie subliniază însă că acestea sunt variante de lucru, nu decizii. Orice eventuală schimbare ar trebui anunțată din timp și aplicată unor generații care să cunoască regulile încă de la începutul parcursului școlar relevant. Nu susține modificarea peste noapte a unui sistem de care depind elevii, părinții și profesorii.

Mai puține dosare, mai multă educație

Debirocratizarea este una dintre primele priorități pe care Sorin Costreie spune că le-a stabilit la preluarea mandatului. Ministrul critică formalismul și documentele care ajung să consume mai mult timp decât activitatea pe care ar trebui să o susțină.

Un exemplu este modul în care sunt realizate unele evaluări instituționale. În loc să urmărească în primul rând ce învață copiii și ce competențe dobândesc, evaluările ajung uneori să se concentreze pe numărul de scaune, săli de clasă, suprafețe și documente.

Pentru Costreie, rezultatul esențial al educației este ceea ce elevii știu și pot să facă după interacțiunea cu profesorii. În această perspectivă, educația nu trebuie să se limiteze la sala de clasă.

„Tot universul e sală de clasă”, spune ministrul, care și-ar dori să vadă mai mulți copii în muzee, în Grădina Botanică, în pădure, în excursii sau în oraș, în contexte în care pot înțelege mai bine lumea din jur.

Săptămâna Altfel și Săptămâna Verde, încă sub analiză

Discuția ajunge și la cele două programe școlare. Sorin Costreie spune că nu a luat o decizie privind anularea lor. A primit feedback diferit: în unele școli sunt organizate activități valoroase, în timp ce în altele aceste săptămâni ajung să semene cu o perioadă de vacanță.

Ministrul ia în calcul inclusiv posibilitatea unei regândiri sau a unei combinări a programelor, dar subliniază că analiza este încă în desfășurare. El amintește și că finanțarea asociată Săptămânii Verzi nu mai este disponibilă în forma anterioară.

În opinia sa, miza nu este existența unor săptămâni speciale în calendar, ci felul în care școala reușește să lege cunoștințele teoretice de situațiile concrete.

Politizarea școlii și nevoia unor manageri pregătiți

Un alt subiect important al interviului este politizarea sistemului de educație. Sorin Costreie spune că oamenii ar trebui să ajungă în funcții de conducere și în sistemul de predare prin criterii meritocratice, nu în urma unor numiri politice.

Ministrul face o distincție între opțiunile politice personale ale unui profesor sau director și ocuparea simultană a unei funcții manageriale în educație și a unei funcții politice în administrația locală sau într-un partid. În cea de-a doua situație vede un posibil conflict de interese.

Costreie susține aplicarea prevederilor legale privind tranziția de la inspectoratele școlare la direcțiile județene și vorbește despre construirea unui corp profesionist de manageri și experți școlari.

Aceștia ar urma să beneficieze de pregătire suplimentară, inclusiv în domenii precum contabilitatea, achizițiile și managementul instituțional. Ministrul consideră că un director de școală are nevoie de competențe care depășesc pregătirea pedagogică.

Pot elevii să ajungă la consilierul școlar fără acordul părinților?

Sorin Costreie susține dreptul elevilor de a solicita consiliere școlară fără să fie necesar acordul părinților și spune că nu intenționează să abandoneze acest subiect.

Argumentul său pornește de la situațiile în care dificultățile unui copil au chiar originea în familie. În asemenea cazuri, solicitarea acordului părintelui poate deveni un obstacol pentru elevul care are cea mai mare nevoie de sprijin.

În discuție apare și tema educației sexuale, în contextul numărului ridicat de mame minore din România. Ministrul vorbește despre importanța informării copiilor cu privire la consecințele comportamentelor sexuale și la responsabilitățile pe care acestea le implică.

Pentru Costreie, educația trebuie să ofere cunoștințe utile pentru viața reală, nu doar informații care trebuie reproduse la examene.

Concursurile pentru directori: ce nu a funcționat și ce s-ar putea schimba

Ministrul confirmă că intenția este organizarea unui nou concurs pentru ocuparea funcțiilor de director, însă nu indică un calendar precis. Procesul actual trebuie mai întâi încheiat și evaluat.

Unul dintre semnalele de alarmă este numărul insuficient de candidați în raport cu posturile disponibile. Costreie consideră că funcția de director nu este suficient de atractivă, în condițiile în care responsabilitățile suplimentare nu sunt întotdeauna însoțite de beneficii financiare sau de degrevări adecvate de normă.

Ministrul identifică și probleme ale probei de concurs: timpul prea scurt pentru rezolvarea subiectelor, lipsa ciornelor și formatul grilei de răspuns, care ar fi îngreunat completarea corectă.

Dacă proba de raționament va fi păstrată, Costreie spune că ar lua în calcul prelungirea duratei de la o oră la cel puțin o oră și jumătate. Nu este însă o decizie definitivă.

Pentru ca funcția de director să devină mai atractivă, ministrul vorbește și despre posibilitatea unor degrevări de normă, a unor venituri suplimentare și a unor programe de pregătire pentru managementul școlar.

„Faceți ce vreți, dar faceți bine”. Ce le spune ministrul copiilor despre viitor

Dincolo de funcția pe care o ocupă astăzi, Sorin Costreie povestește și despre propriul traseu profesional. A fost atras de matematică, a urmat inițial cursurile Facultății de Electronică și Telecomunicații, apoi a ales filosofia.

Decizia nu a fost ușoară. Părinții săi nu au înțeles de ce ar renunța la o facultate tehnică pentru a studia filosofia. Costreie spune că a fost nevoie de timp pentru ca familia să accepte alegerea sa.

Experiența personală se regăsește și în sfatul pe care spune că l-a dat propriilor copii: „Faceți ce vreți, dar faceți bine”.

Ministrul critică presiunea pe care familiile o exercită uneori asupra copiilor, împingându-i spre profesii pe care părinții și le-au dorit pentru ei înșiși. Alegerea unei cariere ar trebui să pornească, în opinia sa, de la interesele și aptitudinile fiecăruia, nu de la inerție sau de la așteptările altora.


Urmărește integral conversația cu Sorin Costreie

În cel de-al doilea episod al podcastului „Lecția de Azi” în care este invitat, Sorin Costreie discută cu Oana Dimofte despre evaluarea profesorilor și a elevilor, debirocratizare, politizarea sistemului, consilierea școlară, orientarea în carieră și viitorul managementului școlar.

Este o conversație despre problemele pe care ministrul le consideră importante și despre câteva direcții de schimbare aflate încă în analiză. Urmărește interviul integral în videoclipul de mai sus.

„Lecția de Azi” este podcastul realizat de Educație Privată în colaborare cu Lumina – Instituții de Învățământ.


Iar dacă vrei să afli și perspectiva lui Sorin Ionescu, ministrul delegat pentru învățământul preuniversitar, te invităm să urmărești și episodul în care acesta discută despre lipsa manualelor, relevanța evaluărilor, rolul profesorilor, autonomia școlilor și reformele de care are nevoie învățământul românesc.

Scrie un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Pagina data web este protejata cu reCAPTCHA care este in aplicarePolitica confidialitatii si Conditiile de service Google.