


Peste 1.000 de profesori din colegii naționale, licee tehnologice și școli gimnaziale din toată țara au fost instruiți de experți ai Serviciului Român de Informații (SRI) să identifice elevi cu potențial de radicalizare, în cadrul unui proiect care a costat aproape un milion de euro.
Cursurile de două zile au făcut parte din programul „Previsio – Prevenirea radicalizării și a extremismului violent în sistemul de învățământ preuniversitar”, derulat între iunie 2024 și iunie 2026, iar scopul declarat a fost depistarea elevilor care ar putea comite acțiuni teroriste islamiste sau violențe motivate ideologic.
Conform datelor centralizate de Snoop, cadrele didactice instruite provin din peste 500 de școli și licee, majoritatea din mediul urban, dar în program au fost incluse și două grădinițe din Iași, fără ca inspectoratul județean să explice motivul. Primele cursuri au avut loc în februarie 2025, la câteva luni după anularea alegerilor prezidențiale din decembrie 2024.
Printre abilitățile pe care profesorii spun că le-au dobândit la curs se numără colaborarea rapidă cu poliția și cu structurile de securitate, monitorizarea comportamentului elevilor din perspectiva unor indicatori de radicalizare și raportarea către instituții precum SRI, MAI sau Ministerul Educației, potrivit răspunsurilor transmise de mai multe inspectorate școlare județene, printre care Vrancea, Arad, Harghita și Bacău. Niciunul dintre profesorii intervievați de Snoop nu a raportat vreun caz real de elev radicalizat în școala sa.
Mai mulți profesori au povestit pentru Snoop, sub protecția anonimatului, ce anume urmăresc acum la elevi: schimbări bruște de comportament, izolare, simboluri sau ținute vestimentare neobișnuite. Un director de colegiu din Botoșani a recunoscut că a devenit mai atent la un elev provenit din Arabia Saudită, deși acesta nu avea, spune el, nicio problemă de comportament. O profesoară de istorie dintr-un colegiu din Ploiești a povestit că a semnalat reprezentanților SRI cazul unui elev olimpic care purta simboluri considerate suspecte.
Cei mai mulți dintre profesorii chestionați spun că nu au discutat deschis cu elevii sau cu părinții despre participarea la curs, mulțumindu-se să abordeze tangențial subiectul radicalizării online, la orele de dirigenție. Întrebat dacă părinții și elevii ar trebui informați transparent despre aceste cursuri, Ministerul Educației a răspuns că proiectul „a fost adus la cunoștința publicului prin promovarea acestuia în media și prin distribuirea de broșuri scrise”.
Investigația Snoop mai arată că mai multe inspectorate școlare, printre care Cluj, Galați, Gorj, Neamț și Teleorman, au refuzat să ofere detalii despre conținutul cursurilor, trimițând solicitările către SRI. Inspectoratul Școlar București a refuzat, la rândul său, să comunice numele instituțiilor din care provin cadrele didactice instruite, iar inspectorul general Florian Lixandru a reacționat dur la un apel telefonic al jurnaliștilor, spunând că nu va aloca resurse pentru a furniza aceste informații.
Florian Lixandru, deranjat de întrebările despre proiectul SRI din școli: „Depășiți limita”