Închide
Cele trei mari federații sindicale din educație resping categoric propunerea privind salarizarea personalului din învățământ prezentată marți, 11 august, la Palatul Cotroceni. FSLI, Federația „Spiru Haret” și Federația „Alma Mater”, care reprezintă împreună peste 300.000 de salariați, susțin că noua grilă nu răspunde revendicărilor angajaților și nu oferă profesiei didactice poziția corespunzătoare în viitoarea ierarhie salarială din sectorul public.
Sindicatele cer ca, pentru personalul didactic din învățământul preuniversitar, coeficienții de ierarhizare să fie cuprinși între 2,10 și 2,90. Pentru învățământul superior, acestea solicită coeficienți între 2,25 și 4,05, valori care includ și indemnizația pentru titlul științific de doctor.
În cadrul întâlnirii de la Palatul Cotroceni au fost prezentate două materiale referitoare la proiectul Legii salarizării. Prima variantă include mai multe modificări față de propunerile anterioare. Printre acestea se numără acordarea unui spor pentru dirigenție de 10%, 15% sau 20% din valoarea de referință de 4.100 de lei, în funcție de numărul de elevi din clasă, precum și schimbarea modului de calcul al plății cu ora, prin raportarea salariului de bază la 120 de ore.
În cazul învățământului superior, propunerea prevede unele reechilibrări ale coeficienților pentru personalul didactic de predare și un spor de 10% din valoarea de referință de 4.100 de lei pentru activitatea de tutorat.
A doua variantă prevede o nouă grilă de salarizare, care ar urma să intre în vigoare de la 1 septembrie 2028. Pentru învățământul preuniversitar, coeficienții ar urma să fie cuprinși între 2,12 pentru profesorul debutant cu studii superioare și 2,55 pentru profesorul cu studii superioare, grad didactic I și peste 25 de ani de vechime, la gradația 0.
Pentru învățământul superior, coeficienții propuși pornesc de la 2,12 pentru asistentul universitar cu o vechime de până la trei ani și ajung la 4,05 pentru profesorul universitar cu peste 25 de ani de vechime, la gradația 0.
Discuțiile începute la Palatul Cotroceni au continuat la Ministerul Muncii, însă, potrivit sindicatelor, negocierile nu au dus la identificarea unei soluții pentru problema considerată esențială: nivelul coeficienților și poziționarea personalului din educație în noua grilă de salarizare.
„Deși unele dintre corecțiile prezentate răspund parțial problemelor semnalate de către federațiile sindicale, acestea nu schimbă problema de fond a proiectului: nivelul coeficienților de ierarhizare și poziționarea personalului didactic în noua grilă de salarizare”, transmit cele trei federații.
Sindicaliștii avertizează că actualele constrângeri bugetare nu ar trebui să stabilească nivelul final al coeficienților și, implicit, locul pe care educația îl va ocupa în sistemul public de salarizare în următorii ani.
Federațiile invocă și angajamentele asumate de Guvern după greva generală din 2023, când autoritățile au promis reașezarea salarizării personalului din educație pe baze menite să redea atractivitatea carierei didactice. Sindicatele amintesc, de asemenea, că în 2024, în cadrul unui proces derulat la Ministerul Muncii împreună cu reprezentanții Băncii Mondiale, fusese elaborată o grilă bazată, susțin ele, pe principii de ierarhizare fundamental diferite de cele din actuala propunere a Guvernului Bolojan.
Sindicatele avertizează că, fără o grilă care să reflecte evoluția în carieră, experiența și responsabilitatea profesională, problemele salariale din educație vor fi perpetuate, iar sistemul va avea dificultăți și mai mari în atragerea și păstrarea personalului calificat.
Unul dintre argumentele invocate este numărul în creștere al cadrelor didactice necalificate. Potrivit federațiilor, acesta a ajuns la aproximativ 6.300 în învățământul preuniversitar, după măsurile adoptate prin Legea nr. 141/2025.
„Într-un asemenea context, o nouă grilă care nu oferă o perspectivă salarială reală riscă să accentueze, nu să corecteze, această tendință”, susțin reprezentanții sindicatelor.
Federațiile cer Guvernului să își asume o grilă care să reflecte valoarea și responsabilitatea muncii din educație. În caz contrar, acestea solicită Parlamentului fie să adopte grilele propuse de sindicate, fie să respingă proiectul Guvernului Bolojan.
„Viitorul educației începe cu recunoașterea valorii celor care îl construiesc!”, este mesajul transmis de președinții FSLI, Federației „Spiru Haret” și Federației „Alma Mater” – Simion Hăncescu, Marius Ovidiu Nistor și Anton Hadăr.
Indemnizația de dirigenție ar putea fi proporțională cu numărul de elevi din clasă, anunță Pîslaru