Închide
Mormântul marelui cercetător român Victor Babeș, aflat în curtea Institutului Cantacuzino, se află într-o stare jalnică, a dezvăluit jurnalista Emanuela Schweninger, pe pagina sa de Facebook. Aceasta a publicat o fotografie în care se vede că locul de veci al fondatorului școlii românești de microbiologie este distrus și lăsat în paragină.
”Ministrul Apărării promite că se vor face reparații (de altfel, în zona din jur se lucrează. Nu și la mormânt momentan). Mai promite și un fel de loc de pelerinaj pentru studenții de la Medicină
Update: Pentru că întreabă lumea, nu știu de când arată așa mormântul. Nu mi-a putut răspunde nici ministrul Apărării. A menționat doar că l-a preluat în starea asta”, precizează Emanuela Schweninger.
Revoluționar ăn medicină, membru al Academiei Române și membru al Legiunii de Onoare
Activitatea științifică a lui Victor Babeș a fost foarte vastă, cu un accent deosebit în problemele de tuberculoză, lepră, vaccinare anti-rabică și seroterapie anti-difterică. A demonstrat prezența bacililor tuberculozei în urina persoanelor bolnave și a pus în evidență peste 40 de microorganisme patogene. De o deosebită importanță este descoperirea unei clase de paraziți – sporozoari intracelulari nepigmentați – care cauzează febra de Texas la pisici și alte îmbolnăviri la animale vertebrate. La Congresul Internațional de Zoologie din Londra (1900) acești paraziți sunt clasificați în genul Babesia.
În 1892 publică împreună cu Gheorghe Marinescu și Paul Blocq un Atlas de Histologie patologică a Sistemului Nervos. A editat timp de mai mulți ani Analele Institutului de Patologie și Bacteriologie din București.
Victor Babeș, datorită formației sale științifice de bază, a creat concepția ce poate fi denumită „patomorfologia procesului infecțios”, sinteză a microbiologiei cu histopatologia.
Activitatea lui Babeș a influențat și dezvoltarea medicinei veterinare, imprimându-i orientări noi, strâns legate de obiectivele medicinei profilactice. Astfel, a introdus vaccinarea antirabică în România, ameliorând metoda prin asocierea, în cazurile grave, cu seroterapia.
Prin cercetările sale valoroase asupra antagonismelor microbiene, s-a situat printre precursorii ideilor moderne asupra antibioticelor.
În anul 1893 este ales membru titular al Academiei Române. A fost membru al Academiei Române, membru corespondent al Academiei de Medicină din Paris și ofițer al Legiunii de Onoare (Franța).
