Închide
În contextul deciziei de a mări numărul maxim posibil de copii în clasă, Ministerul Educației și Cercetării susține, într-un comunicat, că, în general, efectul mărimii/dimensiunii claselor asupra performanței educaționale este, în general, mixt sau scăzut.
”Ministrul Daniel David a declarat în repetate rânduri că, deși înțelege condițiile de criză, limitele minime și maxime ale claselor se pot stabili doar pe baza principiului raționalității, înțelegând prin acest lucru că nu ieșim din anumite repere europene/internaționale sau practici naționale recente. Unele dintre aceste repere identificate de ministru și specialiști din cabinetul său au fost următoarele:
În general, efectul mărimii/dimensiunii claselor asupra performanței educaționale este mixt sau scăzut (Filges și colab, 2018). Spre exemplu, Opantry și colab. (2025) arată că modificarea numărului de copii într-o clasă începe să conteze mai mult în ceea ce privește performanța când valoarea este în jurul a 15 copii, dincolo de acest prag contând mai mult calitatea profesorului și mediul de învățare (sigur, fără limite minimale sau maximale neobișnuite). În plus, astfel de decizii se iau în coroborare și cu resursele economice disponibile”, transmite instituția.
Potrivit MEC, în tradiția națională recentă, lucrurile stau astfel:
Legea 1/2011 (forma inițială):
Primar: 12 (min.) – 25 (max.), cu media 20;
Gimnaziu: 12 (min.) – 30 (max.), cu media 25;
Liceu: 15 (min.) – 30 (max.), cu media 25.
Legea 198/2023:
Primar: 10 (min.) – 22 (max.), cu media 16;
Gimnaziu: 10 (min.) – 26 (max.), cu media 18;
Liceu: 15 (min.) – 26 (max.), cu media 22.
Ca excepții, limitele minime pot fi scăzute cu 2, iar cele maxime crescute fără limită (cu acordul ministerului).
Măsurile de criză prin Legea 141/2025:
Primar: 12 (min.) – 24 (max.), cu media 18;
Gimnaziu: 12 (min.) – 28 (max.), cu media 20;
Liceu: 16 (min.) – 30 (max.), cu media 23.