Închide
Lectura nu trebuie să devină o obligație redusă la zece pagini de citit pe zi, iar elevii ar trebui să aibă libertatea de a contesta personajele și interpretările consacrate.
Acestea au fost câteva dintre ideile discutate sâmbătă, 10 octombrie, la Avenor College, în întâlnirea „Cărțile ne deschid mintea”, organizată în cadrul proiectului „Ești vecin cu literatura în Sectorul 1”, inițiat de Asociația Tech and Tonic, creatoarea Hărții Literare, și susținut de Primăria Sectorului 1.
Cum îi apropiem pe copii de lectură într-o lume în care ecranele concurează permanent pentru atenția lor? Ce se întâmplă atunci când cărțile devin teme obligatorii, iar interpretarea lor se reduce la comentarii învățate? Și cum poate literatura să contribuie la dezvoltarea gândirii critice, într-o perioadă în care inteligența artificială poate genera răspunsuri în câteva secunde?
Aceste întrebări au stat în centrul întâlnirii desfășurate la Avenor College, în cadrul proiectului „Ești vecin cu literatura în Sectorul 1”. Discuția a fost moderată de profesoara Dana Papadima și i-a avut ca invitați pe scriitoarele Adina Rosetti și Ana Maria Sandu, precum și pe psihologul Andrei Cris Mogoș.
Dialogul cu elevii, părinții și profesorii a pornit de la experiențe personale și exemple din școală și a ajuns la una dintre provocările importante ale educației de astăzi: cum îi ajutăm pe copii să citească, să înțeleagă ceea ce citesc și să-și formeze propriile opinii.
Una dintre ideile discutate a fost că impunerea unui număr fix de pagini nu garantează că un copil va deveni cititor.
Dana Papadima a pus sub semnul întrebării practica de a transforma lectura într-o obligație zilnică, îndeplinită pentru a primi permisiunea de a trece la alte activități.
„Eu nu cred că există soluție mai anti-lectură decât mamele sau profesoarele care le zic: «Citiți 10 pagini pe zi»”, a spus moderatoarea.
În opinia sa, atunci când copilul citește doar pentru a bifa o sarcină, cele zece pagini nu devin neapărat o experiență de plăcere, de descoperire sau de înțelegere.
Nici experiența părinților nu oferă o rețetă universală. Adina Rosetti a povestit că cei doi copii ai săi au avut relații foarte diferite cu lectura, deși au crescut în același mediu și au fost încurajați să citească.
Unul dintre ei a devenit un cititor pasionat, în timp ce celălalt s-a îndepărtat de cărți. Experiența a făcut-o să privească mai relaxat așteptările adulților și ideea că există titluri pe care orice copil ar trebui să le citească la o anumită vârstă.
„Nu cred în rețete. Cinci cărți pe care să le citească orice copil la 11 ani sau trei cărți pentru un adolescent și mie mi-au schimbat viața”, a explicat scriitoarea.
Pentru ea, important este ca un copil să poată întâlni, la momentul potrivit, o poveste care îi vorbește despre propriile preocupări, emoții sau experiențe.
Un alt subiect important al discuției a fost felul în care literatura este predată la școală și spațiul pe care îl au elevii pentru a-și exprima propriile interpretări.
Dana Papadima a povestit despre reacția unor elevi la lectura baladei „Meșterul Manole”. În loc să accepte automat sacrificiul personajului ca pe o expresie a creației artistice, copiii au pus sub semnul întrebării cruzimea gestului prin care acesta își zidește soția.
„Dar cum să-și zidească el soția?”, au întrebat elevii, potrivit relatării moderatoarei.
Pentru Papadima, astfel de reacții sunt importante tocmai pentru că arată că elevii nu se limitează la reproducerea unei interpretări consacrate, ci încep să judece acțiunile personajelor și să argumenteze.
În aceeași direcție, o intervenție din cadrul întâlnirii a sintetizat ideea printr-o formulare memorabilă:
Mesajul dezbaterii a fost că elevii ar trebui să poată spune că nu sunt de acord cu un personaj, să explice de ce o situație li se pare nedreaptă și să discute liber despre sensurile unei cărți.
Libertatea de interpretare nu exclude înțelegerea contextului istoric și cultural. Dimpotrivă, cunoașterea epocii în care a fost scris un text îi poate ajuta pe copii să înțeleagă de ce personajele acționează într-un anumit fel, fără să fie obligați să accepte toate deciziile lor.
Participanții au discutat și despre nevoia de a pune în dialog operele clasice și literatura contemporană, astfel încât elevii să poată descoperi teme și personaje apropiate de propria lume.
Ana Maria Sandu a vorbit despre importanța adulților care îi însoțesc pe copii în descoperirea lecturii și îi ajută să găsească povești potrivite intereselor lor.
„Cum ajungi să te bucuri de fapt de ce citești? Asta e o discuție foarte complexă și cred că contează enorm dacă ai ajutoare, dacă ai șarpași cu tine care să te însoțească în drumul ăsta”, a spus scriitoarea.
Părinții, profesorii, frații mai mari sau autorii întâlniți la ateliere pot deveni astfel de însoțitori, oferindu-le copiilor recomandări și ocazii de a descoperi cărți noi.
În același timp, discuția a evidențiat că preferințele de lectură ale generațiilor se schimbă. Forme narative precum manga sau cărțile inspirate din universuri familiare copiilor pot reprezenta puncte de plecare pentru dezvoltarea interesului pentru povești.
Un exemplu oferit de un cadru didactic de la Colegiul Avenor a arătat cum o operă clasică poate deveni mai accesibilă dacă elevii sunt invitați să o imagineze într-un cadru contemporan. Pornind de la „Moara cu noroc”, profesorul le-a propus elevilor să transfere situațiile și personajele într-un univers apropiat de realitatea lor.
Exercițiul le-a permis să observe că probleme precum goana după bani, relațiile de putere și conflictele dintre oameni rămân actuale, chiar dacă decorul și limbajul se schimbă.
Psihologul Andrei Cris Mogoș a atras atenția că lectura presupune un efort cognitiv important și că, pentru copiii care citesc puțin sau deloc, poate fi utilă adaptarea sarcinilor la nivelul lor de înțelegere.
În loc să pornească exclusiv de la ideea că trebuie să le placă să citească, adulții îi pot ajuta să-și dezvolte capacitatea de a înțelege un text, de a identifica mesajul și de a folosi informația.
„Miza este abilitatea de a gândi critic, de a putea sumariza și abilitatea de a avea o înțelegere a textului”, a explicat psihologul.
Această abilitate este importantă nu doar la școală, ci și în viața de zi cu zi, când copiii și adolescenții trebuie să evalueze informații primite din surse diferite și să distingă între afirmații credibile și informații false.
Inteligența artificială a adus o dimensiune suplimentară discuției. Instrumentele digitale pot genera rezumate și răspunsuri, dar accesul rapid la informație nu înseamnă automat că elevul înțelege ceea ce citește.
În contextul extinderii utilizării inteligenței artificiale, lectura a fost evidențiată drept esențială pentru dezvoltarea gândirii critice, o abilitate profund umană.
Tehnologia poate fi folosită și ca instrument pentru apropierea copiilor de literatură, prin jocuri, exerciții interactive și activități de rescriere a poveștilor. Important este ca elevii să nu devină simpli consumatori ai răspunsurilor generate, ci să poată evalua, interpreta și argumenta.
Întâlnirea de la Avenor face parte din proiectul „Ești vecin cu literatura în Sectorul 1”, dezvoltat de Asociația Tech and Tonic, inițiatoarea Hărții Literare, și finanțat de Primăria Sectorului 1.
Proiectul propune 13 evenimente culturale în cartierele Sectorului 1 și documentarea a 50 de noi locuri cu valoare literară pe platforma Harta Literară. Prin întâlniri cu scriitori, evenimente culturale și activități dedicate copiilor și adolescenților, proiectul urmărește să aducă literatura mai aproape de comunitate și de locurile în care oamenii trăiesc zi de zi.
Seria de întâlniri „Cărțile ne deschid mintea” continuă duminică, 11 octombrie, de la ora 11:00, la Liceul Teoretic Național din București. Discuția va fi moderată de Anca Moraru și îi va avea ca invitați pe Adina Rosetti, Ana Maria Sandu și Andrei Cris Mogoș.