Închide
Claudia Cochină, profesoară de limba engleză și manager educațional care a rămas blocată împreună cu un grup de elevi în Qatar după începerea războiului în Orientul Mijlociu, a relatat, în exclusivitate pentru Educație Privată, cum a perceput această experiență.
Publicăm, integral, mesajul transmis redacției noastre de profesoara Claudia Cochină:
2 martie 2026 – Doha
Sunt în Doha. Blocată cu 10 liceeni.
Pe 28 februarie ne întorceam din Australia, dintr-un schimb educațional care ne-a schimbat pe toți. Am decolat spre București, iar după doar o jumătate de oră am primit vestea: spațiul aerian s-a închis, trebuie să ne întoarcem în Doha. Un moment suspendat între cer și pământ, între planuri și necunoscut.
Acum 10 ani am ales să creez experiențe educaționale internaționale care să deschidă mințile elevilor, să le arate lumea cea mare și să îi încurajeze să își urmeze visurile. Am transformat lumea în sala lor de clasă.
Așa am ajuns și în Australia, unde suntem parteneri cu un liceu din Adelaide. Elevii noștri au mers la școală alături de colegii australieni, au participat la orele lor, au lucrat la proiecte comune, au fost parte din excursiile organizate de liceu. Au descoperit un alt mod de a învăța. Au văzut cât de importante sunt artele în formarea unui tânăr – vorbim despre o școală publică, premiată pentru programul de Performance Arts, adică dans și teatru.
Dincolo de ore și proiecte, au remarcat ceva esențial: atitudinea prietenoasă a profesorilor și dorința autentică de a-i sprijini.
Iar acum, în mod neașteptat, toate abilitățile dezvoltate în astfel de schimburi devin instrumente de reziliență. Experiențele internaționale cresc toleranța prin contactul direct cu alte culturi. Elevii învață să privească lumea din perspective diferite, devin mai flexibili, mai deschiși. Sunt scoși din zona de confort — iar de acolo începe, de fapt, creșterea. Interacționează cu tineri care au alte preocupări, alte principii, alte repere. Și se lasă uimiți.
La finalul experienței din Australia îmi spuneau cât de mândri sunt de ei: au călătorit atât de departe de casă și s-au bucurat de fiecare moment. Astfel au ajuns la Doha cu o doză solidă de încredere, alimentată de toate trăirile pozitive din ultimele săptămâni. Colegii lor australieni le trimit constant mesaje de încurajare. Legăturile create sunt reale.
În această situație incertă, sprijinul a contat enorm. Qatar Airways a avut o mobilizare impecabilă — în câteva ore eram deja cazați, în regim all inclusive, într-un hotel de patru stele. De asemenea, Ambasada României din Qatar ne-a fost alături prin reprezentantul său, Marin Dragnea, un om de o amabilitate și o disponibilitate remarcabile, care ne-a ajutat cu cele necesare și ne-a ținut permanent la curent cu evoluția situației.
Doha devine astfel mai mult decât o escală neprevăzută. Devine o lecție. Despre răbdare. Despre coeziune. Despre păstrarea speranței, chiar și atunci când planurile se rescriu brusc.
În seara aceasta am făcut împreună un exercițiu numit „Survivor stories”. Fiecare a ales o persoană reală care a trecut prin situații de război, a identificat ce a ajutat-o să meargă mai departe și ce lecții putem extrage din acea experiență.
Sunt convinsă că acești adolescenți vor privi, peste ani, spre aceste zile din Doha ca spre un moment de formare profundă. Nu doar o întârziere într-un aeroport, ci o lecție de viață. Iar când vor întâlni provocările viitorului, le vor întâmpina mai puternici, mai ancorați și mai conștienți de propria lor forță.
Dragi elevi, să nu lăsați pe nimeni să vă convingă că excursia în Dubai a fost o greșeală