Închide
Consiliul Național al Elevilor (CNE) solicită Guvernului șase măsuri concrete pentru prevenirea violenței în școli, după atacurile de la Bistrița și Pitești. Printre cerințe se află creșterea numărului de consilieri școlari, protejarea elevilor care raportează abuzuri, prevenirea radicalizării, responsabilizarea platformelor online și finanțarea constantă a programelor de siguranță. Elevii cer și să fie implicați în elaborarea și evaluarea măsurilor adoptate de autorități.
CNE avertizează că paza, controalele și pedepsele mai aspre nu pot înlocui prevenția și accesul la sprijin psihologic. Organizația critică reacțiile autorităților care apar după producerea unor incidente grave și cere măsuri fundamentate, finanțate și urmărite pe termen lung.
Prima solicitare a CNE vizează extinderea accesului la consiliere școlară și la servicii psihologice și medicale specializate.
Potrivit datelor prezentate de organizație, în anul școlar 2025-2026 existau 3.539 de consilieri școlari, unui consilier revenindu-i, în medie, 756 de elevi.
CNE cere creșterea numărului de consilieri și distribuirea acestora în funcție de nevoile comunităților, asigurarea unor spații care să permită desfășurarea ședințelor în condiții de confidențialitate și informarea elevilor despre modalitățile prin care pot solicita ajutor.
Organizația solicită și un traseu clar către servicii specializate pentru situațiile în care problemele unui elev depășesc atribuțiile consilierului școlar, indiferent de posibilitățile financiare ale familiei.
CNE invocă raportul privind starea de bine și sănătatea mintală a elevilor de gimnaziu, realizat de Ministerul Educației și Cercetării cu sprijinul tehnic al UNICEF. Potrivit comunicatului, datele arată că elevii ajung să se simtă mai puțin ascultați și valorizați pe parcursul gimnaziului, iar încrederea lor în școală scade.
A doua solicitare privește mecanismele prin care elevii pot semnala abuzurile și măsurile de protecție pentru cei care cer ajutor.
CNE cere verificarea sistemelor de raportare din fiecare școală, inclusiv a posibilității de a transmite sesizări anonime, precum și explicarea procedurilor într-un limbaj accesibil elevilor.
Organizația solicită ca elevii care reclamă violențe să fie protejați de represalii și ca tentativele de intimidare, descurajare a sesizărilor sau ascundere a cazurilor pentru protejarea imaginii școlii să fie investigate.
Consiliul atrage atenția că amenințările și comportamentele agresive trebuie abordate și în interiorul comunităților școlare, nu doar prin măsuri de securitate la intrarea în instituții.
În acest context, CNE cere ca propunerile privind verificarea ghiozdanelor și înăsprirea pedepselor să fie însoțite de explicații privind eficiența, condițiile de aplicare și respectarea drepturilor elevilor.
A treia direcție solicitată de CNE vizează prevenirea discriminării și a radicalizării prin educație și intervenție timpurie.
Organizația cere consolidarea educației media și digitale, abordarea riguroasă a ideologiilor extremiste și a consecințelor lor istorice, precum și desfășurarea constantă a activităților de prevenire a discriminării.
Profesorii ar trebui să primească materiale didactice și pregătire pentru a discuta cu elevii despre propagandă, dezinformare, discurs instigator la ură și conținut online care glorifică agresorii.
CNE solicită și evaluarea transparentă a programului PREVISIO al Serviciului Român de Informații, destinat prevenirii radicalizării și extremismului violent, în care fusese inclusă și școala din Bistrița.
Consiliul invocă investigațiile Snoop, care au semnalat neclarități privind responsabilitățile participanților la program și instituțiile către care aceștia ar trebui să se adreseze. Organizația atrage atenția și asupra riscului de stigmatizare a elevilor în numele prevenirii radicalizării.
În plus, CNE cere ca amenințările și îndemnurile la violență, inclusiv cele publicate online, să fie tratate ca semnale de risc, raportate prin canale accesibile elevilor și urmate de evaluări rapide și măsuri de protecție.
A patra solicitare se referă la conținutul violent și extremist la care sunt expuși minorii pe platformele digitale.
CNE cere autorităților naționale competente, în colaborare cu instituțiile europene, să urmărească modul în care platformele identifică și gestionează conținutul care promovează ura, glorifică agresorii sau încurajează acte de violență.
Organizația solicită mecanisme de raportare accesibile minorilor, soluționarea rapidă a sesizărilor și transparență privind măsurile luate. O atenție deosebită ar trebui acordată sistemelor de recomandare care pot expune repetat copiii la conținut extremist sau violent.
A cincea măsură cerută de reprezentanții elevilor vizează finanțarea predictibilă a personalului, infrastructurii și programelor de prevenție.
CNE solicită alocări bugetare constante pentru consiliere școlară, formarea profesorilor, securizarea și întreținerea infrastructurii în funcție de riscurile identificate și derularea programelor de prevenire a violenței pe tot parcursul anului școlar.
Finanțarea ar trebui adaptată nevoilor fiecărei comunități, astfel încât și școlile din zone dezavantajate să poată asigura protecția elevilor și a personalului.
Organizația cere ca investițiile să fie însoțite de obiective clare și de evaluarea rezultatelor, pentru a evita finanțarea unor activități formale, fără continuitate.
A șasea solicitare privește implicarea elevilor în stabilirea și evaluarea măsurilor de prevenție.
CNE cere consultarea periodică a elevilor, inclusiv prin chestionare anonime despre climatul școlar, și participarea consiliilor elevilor la elaborarea și evaluarea politicilor de siguranță.
Organizația argumentează că elevii cunosc situații de intimidare și forme de agresiune care pot rămâne neobservate de adulți, iar experiențele lor trebuie luate în considerare atunci când școlile decid cum să intervină.
Potrivit CNE, eficiența măsurilor trebuie evaluată în funcție de siguranța resimțită de elevi, accesul la ajutor și modul în care sunt soluționate cazurile. Scăderea numărului de sesizări nu trebuie considerată, în sine, o dovadă a reducerii violenței.
Consiliul Național al Elevilor susține declarația ministrului Sorin Costreie privind responsabilitatea clasei politice pentru climatul de agresivitate din societate.
Organizația atrage atenția că insultele, umilirea și ostilitatea devenite obișnuite în discursul public pot influența relațiile dintre copii și cere ca persoanele care ocupă funcții publice să își asume responsabilitatea pentru comportamentele pe care le legitimează.
În același timp, CNE avertizează că incidentele grave nu justifică prezentarea unei întregi generații de elevi drept un pericol și că măsurile de prevenție nu trebuie să conducă la stigmatizarea copiilor pe criterii de etnie, religie sau stare de sănătate.
Organizația cere Guvernului, Ministerului Educației și Cercetării și celorlalte instituții responsabile să transforme aceste solicitări în decizii concrete, cu resurse și mecanisme de evaluare.
„Nu putem aștepta următoarea victimă pentru a constata, din nou, ce ar fi trebuit făcut”, avertizează Consiliul Național al Elevilor.
Ministrul Educației: Politicienii sunt cei mai vinovați pentru violența din societate