Închide
La Gala Premiilor pentru Directorii Anului 2026, organizată de Asociația pentru Valori în Educație (AVE), au fost recompensați lideri care demonstrează că școala românească se poate transforma prin viziune, implicare și soluții concrete.
De la combaterea abandonului școlar și promovarea egalității de șanse, până la inovare și atragerea de investiții pentru modernizarea școlilor, rezultatele lor arată cum deciziile unui director pot schimba parcursul copiilor și viitorul unei comunități.
Află poveștile celor patru directori și ce se află în spatele schimbărilor pe care le-au adus în școlile lor.
Ce înseamnă, de fapt, să schimbi o școală? Uneori, înseamnă să convingi un copil să se întoarcă la ore după luni întregi de absență. Alteori, să construiești laboratoare în care elevii învață meserii de care piața muncii are nevoie sau să transformi o școală dintr-o comună într-un loc pentru care familiile sunt dispuse să facă naveta.
În spatele acestor schimbări se află oameni care au ales să nu se mulțumească cu ceea ce există deja.
Patru astfel de lideri educaționali au fost premiați joi, 22 octombrie, la Gala Premiilor pentru Directorii Anului 2026, organizată de Asociația pentru Valori în Educație (AVE).
Petronela Petrea, Mircea Berindei, Cosmin Cristea și Daniela Arion au fost recompensați pentru rezultate în dezvoltarea școlilor pe care le conduc, în combaterea abandonului școlar, promovarea egalității de șanse, inovare și antreprenoriat.
Ajunsă la cea de-a zecea ediție, gala s-a desfășurat sub conceptul „De 10 ani, măsurăm altfel valoarea” și a adus în prim-plan o idee esențială: valoarea unei școli nu se măsoară doar în rezultate, ci și în oportunitățile pe care le oferă copiilor și în schimbările pe care le produce în comunitate.
„Valoarea unui director se vede în copiii care se întorc la ore, în profesorii care capătă încredere să încerce lucruri noi și în comunitățile care încep să creadă în școala lor”, a declarat Simona Pavelescu, director executiv AVE România.
Povestea Petronelei Petrea este și povestea unei școli care a crescut odată cu ambiția comunității sale. Fostă elevă și apoi profesoară a instituției pe care o conduce, directoarea Liceului „Mihai Dumitriu” din Valea Lupului, județul Iași, a contribuit la construirea unui parcurs educațional complet, de la grădiniță până la liceu.
În zece ani, numărul elevilor a crescut de la mai puțin de 400 la 2.038. Iar unul dintre cele mai grăitoare semne ale transformării este faptul că unii copii fac acum naveta din municipiul Iași către școala din comună.
În jurul nevoilor copiilor și ale familiilor lor au fost dezvoltate programe gratuite, școli de vară, tabere și proiecte dedicate siguranței și sprijinului emoțional. Ideea este simplă, dar cu efecte importante: școala trebuie să fie un loc în care copiii să poată învăța, să se simtă în siguranță și să găsească sprijin atunci când au nevoie.
Transformarea a fost susținută de investiții de aproximativ 100 de milioane de lei în infrastructură și de peste 4,5 milioane de lei din fonduri europene atrase direct de școală.
Potrivit datelor prezentate de organizatori, instituția raportează o rată a abandonului școlar de 0%, promovabilitate de 100% pe cicluri de învățământ și un rezultat de 95,34% la Evaluarea Națională. Prin proiectul „Cercul Siguranței”, incidentele de bullying au scăzut cu 65%.
Dincolo de cifre, parcursul școlii din Valea Lupului arată cum o instituție de învățământ poate deveni un reper pentru familii și un motiv de încredere pentru o întreagă comunitate.
Pentru un copil care lipsește frecvent de la școală, absențele pot fi doar semnul vizibil al unei probleme mult mai profunde. Iar dacă școala se limitează la a le consemna, riscă să piardă tocmai legătura de care elevul are cea mai mare nevoie.
La Școala Gimnazială Nr. 145 din București, directorul Mircea Berindei a ales o altă abordare: identificarea problemelor, contactarea familiilor și construirea unui sprijin adaptat situației fiecărui copil.
Rezultatele au apărut în mai puțin de doi ani de mandat. Absenteismul a scăzut de la peste 35% la 12%, iar numărul elevilor care au abandonat școala a coborât de la 30 la 7. Media de absolvire a clasei a VIII-a a crescut de la sub 4 la 5,32. În plus, școala a reușit să readucă în bănci copii care lipsiseră cel puțin șase luni.
Schimbarea contează cu atât mai mult într-o comunitate în care sprijinul educațional și social poate face diferența dintre continuarea școlii și abandon. Aproximativ 70% dintre elevii instituției sunt romi, iar 180 dintre cei 200 de copii din ciclul primar beneficiază de burse sociale.
Pentru a răspunde nevoilor acestora, școala a extins programele „Școala după școală” și școala și grădinița de vară. Elevii au primit, de asemenea, acces la rechizite, cărți și experiențe educaționale.
Premiul pentru Egalitate de Șanse recunoaște o abordare în care absența unui copil nu reprezintă doar o statistică, ci un semnal că școala trebuie să caute soluții. Uneori, primul pas spre o schimbare reală este tocmai decizia de a nu renunța la un elev.
Cum pregătești elevii pentru o piață a muncii care se schimbă rapid?
La Colegiul Tehnic Energetic „Remus Răduleț” din Brașov, răspunsul a venit prin apropierea educației tehnice de domeniul energiilor regenerabile și de cerințele angajatorilor.
Sub conducerea lui Cosmin Cristea, colegiul a contribuit la introducerea calificării „Electrician sisteme fotovoltaice” și la dezvoltarea unui curriculum local. Directorul a participat, de asemenea, în cadrul unei echipe naționale, la elaborarea curriculumului pentru specializarea „Tehnician sisteme de energii regenerabile”.
Un exemplu concret al acestei orientări practice este un stand didactic pentru energiile regenerabile, realizat împreună cu elevii. Costul de realizare a fost de aproximativ 1.500 de euro, față de un preț de piață estimat la 10.000–12.000 de euro.
Este o demonstrație că inovarea în educație nu înseamnă întotdeauna investiții uriașe, ci și capacitatea de a folosi resursele inteligent, de a implica elevii în proiecte aplicate și de a transforma învățarea într-o experiență relevantă pentru profesia pe care o vor avea.
În paralel, colegiul a beneficiat de investiții importante pentru modernizare. În doi ani, Primăria Brașov a alocat 2,9 milioane de lei pentru modernizarea spațiilor educaționale, instituția a primit dotări în valoare de peste 2 milioane de euro, iar căminul a beneficiat de o sponsorizare de 80.000 de euro.
Legătura dintre școală și piața muncii se vede și în parcursul absolvenților: peste 25 au fost angajați, în doi ani, de partenerul economic DEER.
Premiul pentru Inovare evidențiază astfel o direcție importantă pentru învățământul tehnologic: o școală care ține pasul cu schimbările din economie le oferă elevilor nu doar o diplomă, ci și șansa unei tranziții mai bune către viața profesională.
O școală rurală poate deveni un exemplu de modernizare atunci când reușește să aducă la aceeași masă autorități, părinți, organizații și companii. La Școala Gimnazială „Mihai Vodă” din comuna Mihai Viteazu, județul Cluj, Daniela Arion a construit tocmai acest tip de colaborare.
Rezultatul este vizibil în investițiile atrase: peste 10,2 milioane de lei pentru modernizarea infrastructurii, eficiență energetică și digitalizare. Douăzeci și șase de săli de clasă au fost dotate cu display-uri interactive, iar un microbuz electric facilitează accesul la școală pentru aproximativ 80 de elevi navetiști.
Dar antreprenoriatul în educație nu se oprește la atragerea finanțărilor. În viziunea directoarei, elevii trebuie să aibă un rol activ în viața școlii, să participe la organizarea evenimentelor și să învețe să transforme ideile în proiecte.
Unul dintre instrumentele prin care sunt încurajate aceste inițiative este Clubul Impact de antreprenoriat social, care le oferă elevilor ocazia să se implice în proiecte cu efect asupra comunității.
Între 2018 și 2026, numărul elevilor școlii a crescut de la 427 la 530. Absenteismul este sub 4%, iar în grupul-țintă al intervenției pentru prevenirea abandonului școlar nu a fost înregistrat niciun abandon.
Povestea școlii din Mihai Viteazu arată că o comunitate rurală poate construi oportunități atunci când investițiile în infrastructură sunt însoțite de inițiative care îi implică pe copii și îi pregătesc să devină participanți activi la viața comunității.
Cele patru premii spun povești diferite, dar au un punct comun: schimbarea nu apare de la sine. Ea presupune decizii, colaborare, perseverență și capacitatea de a vedea potențialul unei școli chiar și atunci când problemele par greu de depășit.
Gala Premiilor pentru Directorii Anului 2026 a marcat zece ediții în care Asociația pentru Valori în Educație a adus în atenția publică lideri care contribuie la transformarea școlilor și a comunităților lor.
Fiecare dintre cei patru câștigători va beneficia de un loc în Academia de Leadership și Management Școlar, un program de dezvoltare profesională coordonat de AVE, cu o valoare estimată de peste 5.000 de euro. De asemenea, fiecare primește 3.500 de euro pentru proiectele școlii, invitația de a face parte din juriul ediției din 2027 și acces gratuit, timp de 12 luni, la platforma EduMetriX pentru evaluarea școlii.
Într-un sistem educațional în care provocările sunt numeroase, aceste povești oferă un motiv de încredere: școlile se pot transforma atunci când oamenii care le conduc reușesc să mobilizeze profesori, familii, elevi și parteneri în jurul unui scop comun.
Iar cea mai importantă măsură a acestei transformări nu este trofeul primit pe scenă. Este ceea ce se schimbă, de a doua zi, pentru copiii care intră pe poarta școlii.
Asociația pentru Valori în Educație (AVE) susține transformarea școlilor prin dezvoltarea liderilor educaționali, utilizarea datelor în procesul decizional și construirea unor parteneriate între școli, profesori, comunități, companii, organizații și autorități. Ambiția AVE pentru 2035 este ca un milion de copii să fie pregătiți pentru viață prin transformarea a 3.000 de școli din România.
În cei zece ani de activitate, organizația a ajuns la peste 150.000 de elevi și 372 de școli, a implicat peste 800 de voluntari din mediul de business și peste 200 de companii finanțatoare și a mobilizat 9,5 milioane de euro pentru educație.
Costreie: Sistemul de educație e ca un tricou foarte purtat de care s a tras în toate părțile