Închide
De la casa veche, cumpărată recent, până la o locuință nouă și bine izolată, explicăm cât costă fiecare soluție, cum funcționează și ce variantă are sens pentru o familie cu copii. Comparăm centrala pe gaz, pompa de căldură, panourile solare și explicăm ce trebuie să iei în calcul înainte să investești.
Cum iarna nu-i ca vara, toamna vine și cu o întrebare importantă pentru orice familie: ce sistem de încălzire alegem?
Între centrala pe gaz, pompa de căldură și panourile solare termice există diferențe mari de preț, funcționare și, mai ales, de potrivire cu locuința.
La începutul toamnei, Ana și Mihai au început să facă un calcul pe care nu-l mai puteau amâna.
Cu câteva luni înainte cumpăraseră o casă de aproximativ 120 de metri pătrați, construită în anii ’80. Au găsit-o la un preț care li s-a părut bun și au văzut imediat potențialul: suficient spațiu pentru ei și cei doi copii, o curte în care copiii să se joace și, în sfârșit, camere separate pentru fiecare.
Casa avea însă și o problemă pe care au înțeles-o mai bine după ce s-au mutat: izolația termică este destul de slabă.
Ferestrele nu sunt cele mai eficiente, pereții pierd căldură, iar acoperișul are nevoie de lucrări. Cu alte cuvinte, înainte de a se întreba ce sistem de încălzire să cumpere, Ana și Mihai au descoperit că trebuie să răspundă la o întrebare mai simplă:
„Trebuie să investim într-un sistem nou, dar vreau să fiu sigur că nu pierdem căldura imediat prin pereți și ferestre”, spune Mihai. « Să nu înclăzim curtea » completează Aana.
Este o observație simplă, dar importantă: eficiența unui sistem de încălzire depinde și de cât de bine reușește locuința să păstreze căldura. Dacă aceasta se pierde rapid prin pereți, ferestre și acoperiș, chiar și cel mai performant sistem va trebui să consume mai mult pentru a menține confortul interior.
Atunci când vorbim despre eficiență energetică, primul lucru pe care trebuie să-l înțelegem este că nu contează doar cât de eficient producem căldura, ci și cât de bine reușim să o păstrăm în casă.
Pentru Ana și Mihai, asta schimbă puțin ordinea calculelor.
Centrală nouă? Pompă de căldură? Panouri solare? Sau mai întâi izolație?
Într-o casă bine izolată, energia produsă de sistemul de încălzire rămâne mai mult timp în interior.
Într-o casă veche, slab izolată, situația este inversă. O parte din căldură se pierde prin pereți, ferestre, acoperiș și, în funcție de construcție, prin pardoseală.
Pentru o familie care tocmai a cumpărat o astfel de casă, tentația este să investească imediat într-un echipament modern.
Dar dacă, de exemplu, Ana și Mihai cheltuiesc 50.000 de lei pe o pompă de căldură și casa continuă să piardă rapid căldura, nu vor obține automat factura pe care și-o imaginează.
De aceea, în cazul unei case din anii ’80, termoizolația trebuie să intre în același calcul cu sistemul de încălzire.
Uneori, banii cheltuiți pe izolație pot avea un efect mai mare asupra consumului decât diferența dintre două sisteme de încălzire.
Casa Anei și a lui Mihai are deja o instalație de încălzire pe gaz, așa că prima soluție pe care o iau în calcul este înlocuirea centralei existente cu una modernă, în condensare.
Dacă instalația este compatibilă și poate fi reutilizată, această variantă ar putea presupune o investiție inițială mai mică decât trecerea la un sistem complet nou. Totuși, alegerea trebuie făcută ținând cont de starea instalației, de pierderile de căldură ale casei și de costurile de exploatare.
O centrală pe gaz în condensare, cu o putere de aproximativ 24 kW, poate costa orientativ între 3.300 și 5.500 de lei, doar echipamentul, în funcție de marcă și dotări. Unele modele includ kitul de evacuare a gazelor arse. La prețul centralei se pot adăuga costurile de montaj, punere în funcțiune și eventualele lucrări de adaptare a instalației.
O centrala în condensare este, de asemenea, familiară pentru foarte mulți proprietari. Produce rapid apă caldă și poate încălzi locuința prin calorifere sau, dacă instalația permite, prin încălzire în pardoseală.
O precizare importantă: centrala în condensare recuperează o parte din căldura care, la o centrală convențională, s-ar pierde prin gazele de ardere, prin condensarea vaporilor de apă din acestea. Beneficiul este, în general, mai mare când temperatura de retur a apei din instalație este suficient de scăzută. Prin urmare, eficiența depinde și de modul de funcționare al întregului sistem, nu doar de tipul centralei.
Pentru Ana și Mihai, aceasta ar fi varianta cu cea mai mică investiție inițială. Dar există și un dezavantaj. Dacă locuința pierde multă căldură, o centrală nouă nu rezolvă problema anvelopei clădirii. Poate produce căldură mai eficient, dar nu poate împiedica un perete slab izolat să o piardă.
Află totul despre instalația de încălzire cu o centrală termică pe Stația de Energie
A doua variantă analizată de familie este pompa de căldură.
Spre deosebire de centrala pe gaz, aceasta nu produce căldura prin arderea unui combustibil. O pompă de căldură aer-apă preia energia termică din aerul exterior și o transferă către instalația de încălzire a locuinței.
În funcție de sistem, poate asigura:
Unul dintre termenii pe care Ana și Mihai îi întâlnesc imediat când încep să studieze ofertele este COP – coeficientul de performanță.
Dacă, în anumite condiții de funcționare, o pompă are un COP de 4, aceasta poate furniza aproximativ 4 kWh de energie termică pentru fiecare kWh de electricitate consumată.
Dar cifra nu trebuie privită ca o promisiune valabilă în orice situație.
Performanța reală depinde de temperatura de afară, de temperatura necesară în instalația casei și de modul în care este proiectat întregul sistem.
Așadar, așa cum am descris și în articolele precedente, mai important este SCOP_ul.
SCOP = energia termică livrată într-un sezon de încălzire ÷ energia electrică consumată în același sezon
ATENȚIE – Când compari două pompe de căldură, SCOP-ul e cifra la care merită să te uiți. Un COP bun, măsurat în condiții favorabile, nu îți spune mare lucru despre factura din februarie. SCOP-ul se apropie mult mai mult de ce vei plăti efectiv.
Iar aici apare problema casei Anei și a lui Mihai: o pompă de căldură funcționează cel mai eficient într-o locuință bine izolată, în care necesarul de căldură este redus și sistemul poate funcționa la temperaturi mai joase.
Casa lor nu este încă în această situație.
Imaginează-ți că încălzești o găleată care are câteva găuri. Poți folosi o sursă de căldură foarte eficientă, dar dacă energia se pierde imediat, sistemul va trebui să lucreze mai mult pentru a menține temperatura dorită. Exact aceeași logică se aplică unei case.
Înainte de instalarea unei pompe de căldură, Ana și Mihai ar trebui să se uite la:
Asta nu înseamnă că pompa de căldură nu este potrivită pentru casa lor.
Înseamnă că ordinea investițiilor contează.
Dacă izolează casa și apoi instalează o pompă dimensionată corect, sistemul va avea condiții mai bune de funcționare decât dacă încearcă să compenseze prin putere pierderile unei clădiri neperformante.
Aici apare diferența majoră față de o centrală pe gaz. O pompă de căldură presupune, în general, o investiție inițială de ordinul zecilor de mii de lei, în funcție de putere și configurație. În calcul trebuie incluse pompa, boilerul pentru apă caldă, eventualul rezervor tampon, automatizarea, instalația și montajul.
Pentru o casă de aproximativ 120 mp, însă, nu ar trebui să alegem puterea pompei doar după suprafață.
O casă de 120 mp bine izolată nu are același necesar de energie ca o casă de 120 mp din anii ’80, cu izolație slabă.
De aceea, un calcul al necesarului termic este mult mai important decât simpla regulă „atâția kW pentru atâția metri pătrați”.
Pentru Ana și Mihai, acesta este unul dintre motivele pentru care nu vor să cumpere pompa înainte de a evalua casa.
Și aici apare o confuzie frecventă: panourile fotovoltaice transformă energia solară în electricitate, în timp ce panourile solare termice folosesc energia soarelui pentru a încălzi un fluid, care poate fi utilizat pentru prepararea apei calde menajere și, în anumite configurații, pentru a contribui la încălzirea locuinței.
Un sistem solar termic poate încălzi apa dintr-un rezervor, care este apoi folosită pentru duș, baie și alte nevoi casnice.
Pentru o familie cu doi copii, consumul de apă caldă poate fi important.
Două dușuri dimineața, băile copiilor seara, spălatul vaselor și activitățile zilnice înseamnă că apa caldă reprezintă o parte consistentă din consumul energetic al unei familii.
Dar există o problemă: iarna, exact când avem cea mai mare nevoie de energie pentru încălzire, soarele oferă mai puțină energie decât vara. De aceea, panourile solare termice sunt, în general, un sistem complementar.
Ele pot reduce energia necesară pentru prepararea apei calde, dar nu pot fi considerate singura sursă de încălzire a unei case în timpul iernii.
Pentru Ana și Mihai, un astfel de sistem ar putea avea mai mult sens după ce rezolvă problema principală: pierderile de căldură ale casei.
Ce alegi în funcție de locuință?
| Tipul locuinței | Soluția care merită analizată | De ce? | La ce să fii atent |
| Apartament de bloc cu gaz și calorifere existente | Centrală în condensare | Investiție inițială mai mică și instalare relativ simplă | Randament, dimensionare, termostat, costul gazului |
| Apartament cu centrală veche | Centrală nouă în condensare | Poate crește eficiența fără schimbarea întregului sistem | Costul total al înlocuirii |
| Apartament unde există soluție tehnică pentru pompă de căldură | Pompă de căldură | Poate asigura încălzire, răcire și apă caldă | Spațiu, instalație, costul inițial și compatibilitatea clădirii |
| Casă nouă, bine izolată | Pompă de căldură | Funcționează eficient la temperaturi joase și poate integra mai multe funcții | Dimensionarea corectă și instalația de încălzire |
| Casă veche, slab izolată | Izolație + modernizarea sistemului | Reducerea pierderilor poate fi mai importantă decât schimbarea sursei de căldură | Pereți, ferestre, acoperiș și planșeu |
| Casă cu acoperiș potrivit și consum mare de apă caldă | Panouri solare termice + sistem principal de încălzire | Soarele poate reduce energia necesară pentru apa caldă | Orientare, umbrire, rezervor și aportul redus iarna |
| Casă bine izolată cu pompă de căldură și posibilitate de producție proprie de electricitate | Pompă de căldură + fotovoltaice | Electricitatea produsă poate alimenta pompa | Investiția inițială și dimensionarea sistemului |
Pentru Ana și Mihai, ordinea investițiilor contează
După câteva săptămâni de calcule, Ana și Mihai își dau seama că nu trebuie să aleagă imediat între trei echipamente. Mai întâi trebuie să răspundă la o întrebare: cum pot face casa mai eficientă?
Pentru ei, investiția poate începe cu termoizolația, etanșarea ferestrelor și ușilor și verificarea acoperișului. Abia apoi are sens să compare costurile unei centrale moderne cu cele ale unei pompe de căldură.
Dacă după lucrările de eficientizare necesarul de căldură scade suficient, pompa de căldură poate deveni o opțiune mult mai interesantă.
Dacă bugetul este limitat și familia are nevoie de o soluție imediată, o centrală în condensare poate fi mai ușor de implementat.
Iar dacă ulterior vor să reducă și mai mult consumul de energie pentru apa caldă, pot analiza instalarea unui sistem solar termic.
Unul dintre cele mai importante lucruri pe care le pot face Ana și Mihai este să se uite la consumul real, nu la estimările dintr-o broșură.
Să presupunem, de exemplu, că o familie cheltuiește în prezent 8.000 de lei pe an pentru încălzire și apă caldă. Dacă o investiție de 50.000 de lei ar reduce factura cu 3.000 de lei pe an, recuperarea simplă a investiției ar dura aproximativ 16-17 ani. Dacă economia anuală ar fi de 5.000 de lei, perioada ar coborî la aproximativ 10 ani.
Sunt calcule simplificate. Nu includ costurile de întreținere, eventualele reparații, evoluția prețurilor la energie sau costul banilor investiți, dar arată ceva important:
„Consumă mai puțin” nu înseamnă automat „este mai ieftin”.
Trebuie să ne uităm la investiția inițială, consumul estimat și perioada în care vom folosi sistemul.
Pentru Ana, există însă și o altă dimensiune a problemei. Nu vrea doar o factură mai mică. Vrea ca cei doi copii să aibă o casă confortabilă.
Să nu fie frig dimineața când se pregătesc pentru școală. Să nu existe camere foarte reci și altele supraîncălzite. Să poată face temele în condiții confortabile și să aibă apă caldă atunci când au nevoie.
Aici eficiența energetică devine mai mult decât un calcul financiar.
O casă bine izolată păstrează mai bine temperatura și are nevoie de mai puțină energie pentru a rămâne confortabilă, iar pentru copii există și o lecție simplă care poate începe chiar acasă: energia nu este nelimitată și fiecare kilowatt-oră contează.
De ce nu lăsăm geamul deschis cu caloriferul pornit? De ce închidem ușa unei camere pe care nu o folosim? De ce contează izolarea casei? Cum poate soarele să încălzească apa?
Sunt întrebări simple, dar pot transforma casa într-un mic laborator de educație pentru energie.
Înainte de a lua o decizie, o familie ar trebui să pună pe hârtie cel puțin cinci lucruri:
Energia inteligentă începe cu casa, nu cu echipamentul
Povestea Anei și a lui Mihai arată un lucru simplu: nu alegem sistemul de încălzire înainte să înțelegem casa în care îl vom instala.
O casă veche, de 120 mp, cu izolație slabă, are alte nevoi decât o locuință nouă, bine izolată, de aceeași suprafață.
Într-un apartament racordat la gaz, o centrală modernă în condensare poate fi o soluție practică.
Într-o casă bine izolată, pompa de căldură poate deveni o alternativă interesantă, mai ales dacă este proiectată împreună cu instalația de încălzire.
Iar panourile solare termice pot completa sistemul, reducând energia necesară pentru prepararea apei calde.
Centrală + termoizolație. Pompă de căldură + fotovoltaice. Panouri solare termice + sistem convențional de încălzire. În funcție de locuință, toate aceste combinații pot avea sens.
Pentru o familie cu copii, însă, obiectivul final rămâne același: o casă confortabilă, o temperatură pe care o poți controla și o factură de energie care nu devine o surpriză în fiecare lună. Iar uneori, cel mai bun sistem de încălzire este cel pe care îl alegi după ce ai făcut casa mai eficientă, nu înainte.
Pentru că cea mai eficientă energie este, până la urmă, energia pe care nu o risipim.
Este ușor să îi spui că acestea sunt panouri fotovoltaice și că produc energie, însă, dacă insistă să primească explicații suplimentare, misiunea s-ar putea dovedi ceva mai complicată.
De ce panourile fotovoltaice sunt negre? Și cum funcționează?”