Închide
La începutul lunii august, 1945, deși războiul din Europa se terminase prin capitularea necondiționată a Germaniei, Japonia și Statele Unite ale Americii se aflau încă în stare de război.
Cu o lună mai devreme, guvernul japonez a refuzat cererea Aliaților de a se preda, motiv pentru care președintele american Henry Truman a decis să folosească bomba nucleară în ideea de a pune capăt rapid războiului.
Iosif Stalin, Harry Truman și Winston Churchill la Conferința de la Potsdam, iulie 1945
Pe 6 august 1945, la ora 08:15 dimineața, un avion american, botezat ,,Enola Gay”, după numele mamei pilotului care se afla la manșă, a aruncat bomba denumită ,,Little Boy” deasupra localității Hiroshima –aici se afla unul dintre principalele depozite japoneze de arme. La Pentagon ajungea următorul mesaj codat: ,,Succes total. Efecte vizibile, mai spectaculoase decât în cazul testului Trinity. Ținta Hiroshima”.
Deși orașul a fost distrus, acest lucru nu a determinat Japonia să capituleze, astfel încât a mai urmat o lovitură.
Pe 9 august, tot dimineața, de data aceasta la ora 11:02 minute, un alt avion american lansa o altă bombă atomică asupra orașului Nagasaki. Puterea acesteia era mai mare decât a primei, de aici și denumirea: ,,Fat Man”.
Fat Man
Cele două arme atomice au fost arme de șoc și teroare. Avantajul enorm al acestor arme nu a fost militar, ci politic. Din punct de vedere militar, Statele Unite ar fi câștigat puțin prin distrugerea a două orașe japoneze.
Ruinile Catedralei Catolice Urakami, Nagasaki
Dar din punct de vedere civil, Japonia avea să piardă mult. Noutatea adusă de armele nucleare a fost nu distrugerea la scară largă (care s-ar fi putut realiza și cu arme convenționale în cantitatea necesară), ci faptul că armele nucleare, prin distrugerea catastrofală într-o perioadă de timp foarte scurtă, schimbă dramatic politica războiului, motivațiile oamenilor cu putere de decizie și capacitatea de a reflecta în timp ce războiul se desfășoară.
Soldați Americani au scris mesaje pe „nasul” bombei atomice
Bomba a fost aruncată de la 1.650 de metri deasupra orașului, iar explozia a dezlănțuit forța echivalentă de 22.000 de tone de TNT.
Numărul celor uciși în bombardament este estimat undeva între 60.000 și 80.000 și asta în condițiile în care dealurile din Ngasaki au limitat efectele devastatore ale deflagrației atomice.
Imagini needitate ale bombardamentului de la Nagasaki (fără sunet)
După bombardamentul din 9 august, Consiliul de Război de la Tokyo era împărțit : „Este prea devreme să spunem că războiul este pierdut” susținea ministrul Războiului, pe când Împăratul Hirohito era convins că a continua războiul „nu poate duce decât la dispariția poporului japonez …”
În acest context, la 14 august, Împăratul Hirohito a anunțat la radio capitularea Japoniei, iar pe 2 septembrie, la bordul navei de război Missouri, în rada portului Tokyo, s-a semnat actul capitulării.
Discursul radiofonic al Împăratului Hirohito
(sursa New York Daily News)
Așa s-a incheiat al doilea război mondial.
Dacă ai ajuns aici, citește și:
