Închide
USR expune cinci puncte pe care le consideră absolut esențiale pentru ca noua Lege a educației să producă o schimbare reală în sistemul de învățământ.
”Sperăm că Ministrul le-a luat în considerare și le-a integrat în ceea ce se presupune a fi cea mai importantă inițiativă de reformare a sistemului educațional românesc din ultimii 10 de ani”, transmite formațiunea politică.
Cele cinci puncte, așa cum au fost prezentate de USR:
𝗜̂𝗻 𝗽𝗿𝗶𝗺𝗮 𝗹𝘂𝗻𝗮̆ 𝗱𝗲 𝘃𝗮𝗿𝗮̆, 𝗰𝗮̂𝗻𝗱 𝗼𝗮𝗺𝗲𝗻𝗶𝗶 𝘀𝘂𝗻𝘁 𝗰𝘂 𝗴𝗮̂𝗻𝗱𝘂𝗹 𝗹𝗮 𝘃𝗮𝗰𝗮𝗻𝘁̦𝗮̆ 𝘀̦𝗶 𝗽𝗼𝗮𝘁𝗲 𝘁𝗿𝗲𝗰𝗲 𝗻𝗲𝗼𝗯𝘀𝗲𝗿𝘃𝗮𝘁 (𝗱𝗲𝗰𝗶 𝗻𝗲𝗰𝗿𝗶𝘁𝗶𝗰𝗮𝘁), 𝗠𝗶𝗻𝗶𝘀𝘁𝗿𝘂𝗹 𝗘𝗱𝘂𝗰𝗮𝘁̦𝗶𝗲𝗶 𝗮𝗻𝘂𝗻𝘁̦𝗮̆ 𝗰𝘂 𝗳𝗮𝘀𝘁 𝗰𝗮̆ 𝘃𝗮 𝗹𝗮𝗻𝘀𝗮 𝗻𝗼𝘂𝗹 𝗽𝗮𝗰𝗵𝗲𝘁 𝗱𝗲 𝗹𝗲𝗴𝗶 𝗮𝗹𝗲 𝗲𝗱𝘂𝗰𝗮𝘁̦𝗶𝗲𝗶.
#NouaLegeAEducației a fost până acum ținută secret și ascunsă de ochii tuturor, dar se laudă că va transpune în practică viziunea prezidențială a României Educate. În stilul binecunoscut al lui Sorin Mihai Cimpeanu, care lansează fumigene și direcții ambigue pe care le poate manevra convenabil ulterior, acest pachet nu va putea fi considerat o abordare serioasă de reformă a sistemului de învățământ DECÂT DACĂ va reuși să rezolve #cinci puncte absolut esențiale. Sperăm că Ministrul le-a luat în considerare și le-a integrat în ceea ce se presupune a fi cea mai importantă inițiativă de reformare a sistemului educațional românesc din ultimii 10 de ani.
𝗜𝗮𝘁𝗮̆ 𝗹𝗮 𝗰𝗲 𝗻𝗲 𝗿𝗲𝗳𝗲𝗿𝗶𝗺, 𝗽𝗿𝗶𝗻 𝘃𝗼𝗰𝗲𝗮 𝘂𝗻𝗶𝘁𝗮𝗿𝗮̆ 𝗮 𝗴𝗿𝘂𝗽𝘂𝗹𝘂𝗶 𝗱𝗲 𝗹𝘂𝗰𝗿𝘂 𝗽𝗲 𝗲𝗱𝘂𝗰𝗮𝘁̦𝗶𝗲:
1. Prioritizarea învățământului ca domeniu strategic prin finanțare adecvată
USR a asigurat Educației 3,6 miliarde de euro prin PNRR, locul 2 ca buget după Transporturi. Aceasta reprezintă cea mai mare investiție în Educație de după 1989. Finanțarea suplimentară în domeniu trebuie să asigure accesul fiecărui elev la pachetul minim de servicii integrate: masă caldă, programe de tip școală după școală, transport gratuit, acces la servicii medicale, consiliere psihologică.
În egală măsură, suplimentarea finanțării trebuie să se îndrepte către infrastructură școlară, către laboratoare dotate cu consumabile pentru experimente, către mobilier și dispozitive interactive de predare, către laboratoare de informatică și echipamente electronice. Nu în cele din urmă, finanțarea suplimentară a domeniului trebuie să se îndrepte către resursa umană din sistem, oferind absolvenților de învățământ superior grile motivante de salarizare pentru profesorii debutanți (profesori bine plătiți) și contribuind la un aflux de cadre didactice noi. Adică ceea ce am propus noi prin inițiativele pentru care ne-am zbătut în acest mandat parlamentar.
2. Modernizarea și adaptarea programei școlare
Ceea ce învață astăzi copiii în școlile românești este principalul motiv pentru care elevii sunt la un minimum de motivare și curiozitate către învățare. E nevoie de simplificarea programelor școlare, de accent pus pe utilitatea competențelor dezvoltate și a conținuturilor predate, de mai multă libertate alocată profesorilor pentru planurile de dezvoltare a competențelor, de metode de predare care dezvoltă creativitatea, de regândirea modului de evaluare a educației separând notele de la clasă de evaluările obiective la final de an școlar.
E nevoie de trasee educaționale flexibile și dinamice, la fel cum va fi și piața forței de muncă, atunci când elevi de astăzi vor fi absolvenți angajați. E nevoie de o agenție independentă de curriculum formată din specialiști, fără implicarea politicului în stabilirea planurilor cadru și programei.
3. Sprijin și formare continuă a profesorilor
Este nevoie de sprijinirea pe întregul parcurs al carierei didactice a educatorilor, învățătorilor și profesorilor. Aceștia au nevoie de mentorat, de cursuri de formare, de salarii motivante, de asigurarea resurselor educaționale necesare. Au nevoie să înțeleagă liniile fine ale psihologiei pedagogice moderne, dar și modul în care să lucreze cu elevii care au cerințe educaționale speciale. Învățătorii și diriginții au de asemenea nevoie cum să lucreze cu părinții în cadrul ședințelor.
4. Putere reală de decizie la nivelul școlii
Criza pandemică și recenta criză a refugiaților ucraineni arată cât de diferit sunt afectate școlile astăzi. Vremea deciziilor centralizate a trecut. Avem nevoie de consilii de administrație a școlilor care să poată lua decizii legate de angajările de personal, de gospodărirea bugetului, de stabilirea de parteneriate cu mediul local (firme și ONG-uri). Școlile trebuie să poată propune, alături de un trunchi comun restrâns, o ofertă de cursuri actualizată la oportunitățile și nevoile mediului local.
5. Eliminarea deciziilor de partid din școală
#Depolitizarea la nivel de inspectorate, directori de școală și consilii profesorale este esențială pentru a păstra profesorii merituoși în sistem. E nevoie de profesionalizarea managementului școlar la orice nivel, e nevoie de a separa clar rolul de director și cea a funcțiilor de conducere din partide, e nevoie de oameni reper ai comunității locale pentru decizii corecte luate de consilii de administrație.
În lipsa unor abordări directe și integrate a acestor teme, nu vom avea decât un nou exercițiu superficial de imagine, prin care Legea 1/2011 ajunge să fie spartă în trei texte legislative distincte, ambalând în staniol strălucitor aceeași neputință a Ministrului Cîmpeanu de a adresa ”minimul istoric”, dovedit științific de toate studiile internaționale referitoare la abandon școlar, rată de absolvire, analfabetism funcțional sau motivația elevilor de a veni zi de zi la școală.
Sursă foto: https://www.dreamstime.com/stock-photos-separated-job-image2717803
