Închide
Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca a făcut publice rezultatele unui studiu despre percepția și atitudinea locuitorilor privind organizarea Untold în orașul în care trăiesc.
Realizat online, studiul arată că percepţiile privind aglomeraţia sau efectele negative ale festivalului asupra mediului natural nu influenţează în mod semnificativ atitudinea clujenilor faţă de Untold. În privinţa atitudinii generale, majoritatea respondenţilor investigaţi tind să fie de acord cu faptul că evenimentul ar trebui să aibă loc în continuare în Cluj-Napoca și că beneficiile aduse oraşului sunt superioare costurilor şi problemelor generate, respectiv că autorităţile publice ar trebui să susţină organizarea festivalului în municipiu.
În schimb, percepţiile privind disconfortul produs vieţii cotidiene (lipsa de acces la o serie de facilităţi şi spaţii recreaţionale, creşterea nivelului zgomotului ambiental urban, creşterea preţurilor şi, în general, stresul căruia îi este supusă viaţa obişnuită a localnicilor) influenţează în mod semnificativ şi negativ atitudinea faţă de festival.
Redăm comunicatul UBB, integral:
„Studiu privind percepţiile şi atitudinea clujenilor în raport cu festivalul Untold, realizat de cercetători UBB
În contextul asumării de către Universitatea Babeş-Bolyai a rolului de formator al bunăstării societăţii prin dezvoltarea tuturor variantelor de relaţie cu societatea, în cadrul componentei academice de servicii către comunitate, ţinând cont de revenirea în actualitate a dezbaterilor privind rolul social şi economic al festivalurilor pentru comunităţile locale, Facultatea de Ştiinţe Economice şi Gestiunea Afacerilor din cadrul UBB, prin conf. univ. dr. Ovidiu I. Moisescu, pune la dispoziţia publicului rezultatele unui studiu privind percepţiile şi atitudinea clujenilor în raport cu festivalul Untold.
„UBB este principalul actor academic în ecosistemul clujean, de aceea încercăm prin astfel de demersuri să înţelegem, să susţinem şi să îmbunătăţim prin ştiinţă evenimente majore ale ecosistemului, aşa cum este şi festivalul Untold, cu impact apoi pozitiv asupra bunăstării oamenilor şi a imaginii oraşului nostru” – a declarat Daniel David, Rectorul Universităţii Babeş-Bolyai.
„Astfel de studii sunt binevenite pentru a contribui la o imagine cât mai completă şi relevantă asupra proceselor economice, de această dată având în discuţie un festival, care au impact asupra comunităţilor şi care devin exemple de bune practici în perspectivă” – a afirmat Răzvan V. Mustaţă, Decanul Facultăţii de Ştiinţe Economice şi Gestiunea Afacerilor.
Studiul a avut ca obiectiv evaluarea percepţiilor locuitorilor municipiului Cluj-Napoca în legătură cu beneficiile pe care festivalul Untold le aduce comunităţii locale (din punct de vedere social, economic, al imaginii şi al identităţii comunitare), respectiv cu costurile sociale şi de mediu generate de organizarea acestui festival în oraş (din perspectiva aglomeraţiei, a disconfortului produs vieţii cotidiene şi a efectelor negative asupra mediului natural şi a comportamentului infracţional). Totodată, studiul a vizat evaluarea atitudinii clujenilor faţă de organizarea festivalului Untold în Cluj-Napoca, prin evidenţierea măsurii în care locuitorii susţin organizarea festivalului în oraş şi consideră dezirabilă susţinerea acestuia de către autorităţile publice.
Cercetarea fost derulată prin metoda anchetei sociologice pe bază de chestionar online adresat tuturor locuitorilor municipiului Cluj-Napoca. În urma diseminării chestionarului online cu sprijinul instituţiilor de presă locale clujene şi al mai multor persoane publice cu audienţă ridicată în mediul online, eşantionul investigat a cuprins 739 de clujeni cu vârste cuprinse între 18 şi 55 ani, cu reşedinţa în diverse cartiere sau zone rezidenţiale limitrofe ale municipiului.
Per ansamblu, studiul relevă că majoritatea clujenilor investigaţi tind să fie de acord cu faptul că organizarea festivalului Untold în municipiul Cluj-Napoca aduce oraşului o serie de beneficii sociale, economice, de imagine şi de întărire a identităţii comunitare.
Pe de altă parte, majoritatea celor chestionaţi tind să fie de asemenea de acord cu faptul că desfăşurarea festivalului comportă şi o serie de consecinţe negative asupra oraşului legate de aglomeraţie, disconfort adus vieţii cotidiene (inclusiv prin suprasolicitarea spaţiilor recreaţionale ale oraşului, limitarea accesului localnicilor la aceste spaţii, creşterea preţurilor şi poluarea fonică), deteriorare a unor spaţii verzi ale oraşului şi creştere semnificativă a consumului de băuturi alcoolice şi substanţe interzise în perioada festivalului.
În privinţa atitudinii generale faţă de festivalul Untold, majoritatea respondenţilor investigaţi tind să fie de acord cu faptul că Untold ar trebui să aibă loc în continuare în Cluj-Napoca, că beneficiile aduse oraşului sunt superioare costurilor şi problemelor generate, respectiv că autorităţile publice ar trebui să susţină organizarea festivalului în municipiu.
Totuşi, se remarcă diferenţe semnificative privind percepţiile şi atitudinea, în funcţie de categoria de vârstă a respondenţilor şi de experienţa de participare la festival.
Astfel, percepţiile privind beneficiile sunt în general mai puţin favorabile în rândul celor cu vârste cuprinse între 36-55 ani, comparativ cu cei cu vârste cuprinse între 18-35 ani. Totodată, aceleaşi percepţii sunt mult mai puţin favorabile în rândul celor care nu au participat la festival, comparativ cu cei care au avut o experienţă Untold. Astfel:
– aproape 50% dintre respondenţii cu vârste cuprinse între 36-55 ani şi circa 55% dintre cei care nu au participat la Untold nu consideră că festivalul contribuie în mod real la îmbunătăţirea calităţii vieţii în Cluj-Napoca; în schimb, numai 30% dintre cei cu vârste între 18-35 ani şi doar 14% dintre cei care au avut o experienţă Untold se îndoiesc de acest beneficiu social al festivalului;
– circa 35% dintre respondenţii cu vârste cuprinse între 36-55 ani şi peste 30% dintre cei care nu au participat la Untold nu consideră că festivalul contribuie în mod real la dezvoltarea economică a oraşului; în schimb, numai 13% dintre cei cu vârste între 18-35 ani şi doar 7% dintre cei care au avut o experienţă Untold se îndoiesc de acest beneficiu economic al festivalului;
– aproximativ 25% dintre respondenţii cu vârste cuprinse între 36-55 ani şi acelaşi procent din rândul celor care nu au participat la Untold nu consideră că festivalul contribuie în mod real la îmbunătăţirea imaginii şi reputaţiei oraşului; în schimb, numai 9% dintre cei cu vârste între 18-35 ani şi doar 3% dintre cei care au avut o experienţă Untold se îndoiesc de acest beneficiu de imagine al festivalului.
În mod similar, percepţia efectelor negative este mai pronunţată în rândul celor cu vârste cuprinse între 36-55 ani, comparativ cu cei cu vârste cuprinse între 18-35 ani, iar percepţia aceloraşi consecinţe negative este mult mai pregnantă în rândul celor care nu au participat la festival, comparativ cu cei care au avut o experienţă Untold.
Astfel:
– aproape 70% dintre respondenţii care nu au participat la Untold tind să fie de acord cu faptul că festivalul produce aglomeraţie în mijloacele de transport în comun până la un nivel inacceptabil; în schimb, peste 50% dintre cei care au avut o experienţă de participare la Untold se îndoiesc de acest impact negativ al festivalului;
– circa 55% dintre respondenţii cu vârste cuprinse între 36-55 ani şi aproximativ 65% dintre cei care nu au participat la Untold tind să fie de acord că festivalul deranjează viaţa cotidiană a localnicilor şi o supune stresului; în schimb, numai 42% dintre cei cu vârste între 18-35 ani şi doar 25% dintre cei care au avut o experienţă Untold tind să perceapă acest impact negativ al festivalului ca fiind real;
– deteriorarea unor spaţii verzi ale oraşului în timpul festivalului este percepută ca fiind o problemă reală de circa 65% dintre respondenţii cu vârste cuprinse între 36-55 ani şi de aproximativ 73% dintre cei care nu au participat la Untold; în schimb, numai 52% dintre cei cu vârste între 18-35 ani şi doar 37% dintre cei care au avut o experienţă de participare la Untold tind să fie de acord că acest impact negativ al festivalului este o realitate.
Aceleaşi tipuri de diferenţe se remarcă şi în cazul atitudinii generale faţă de festival. Astfel, deşi 75% dintre respondenţii cu vârste cuprinse între 18-35 ani şi 90% dintre cei care au avut o experienţă Untold tind să fie de acord că festivalul ar trebui să aibă loc în continuare în Cluj-Napoca, numai 57% dintre cei cu vârste cuprinse între 36-55 ani şi doar 52% dintre cei care nu au participat la festival sunt de aceeaşi părere.
Rezultatele studiului indică totodată faptul că nu toate percepţiile locuitorilor referitoare la beneficiile sau efectele negative ale Untold sunt relevante pentru formarea atitudinii generale faţă de festival.
Astfel, percepţiile privind aglomeraţia sau efectele negative ale festivalului asupra mediului natural nu influenţează în mod semnificativ atitudinea clujenilor faţă de Untold. În schimb, percepţiile privind disconfortul produs vieţii cotidiene (lipsa de acces la o serie de facilităţi şi spaţii recreaţionale, creşterea nivelului zgomotului ambiental urban, creşterea preţurilor şi, în general, stresul căruia îi este supusă viaţa obişnuită a localnicilor) influenţează în mod semnificativ şi negativ atitudinea faţă de festival.
Pe de altă parte însă, percepţiile privind beneficiile asociate organizării Untold au asupra atitudinii faţă de festival un impact semnificativ şi pozitiv, cea mai importantă şi influentă percepţie fiind cea referitoare la beneficiile sociale (oportunitatea clujenilor de a se distra alături de familie şi prieteni, de a întâlni oameni noi, respectiv contribuţia la creşterea bunăstării şi calităţii vieţii localnicilor).
Din perspectivă practică, rezultatele sugerează faptul că pentru modificarea atitudinii localnicilor faţă de festivalul Untold (în sens pozitiv sau negativ), acţiunile şi comunicarea legate de festival ar trebui să se concentreze pe factorii care au cea mai mare influenţă asupra atitudinii locuitorilor faţă de festival: beneficiile sociale ale festivalului (din perspectiva pozitivă), respectiv disconfortul produs vieţii cotidiene (din perspectiva negativă).
Ca o limită a studiului, trebuie evidenţiat faptul că acesta a inclus în eşantionul investigat doar clujeni cu vârste cuprinse între 18 şi 55 ani, datorită culegerii datelor exclusiv în mediul online. Pe de altă parte, clujenii cu vârste peste 55 ani reprezintă aproximativ 35% din populaţia adultă rezidentă în municipiul Cluj-Napoca. Mai mult decât atât, studiul a evidenţiat tendinţa ca percepţiile şi atitudinea în raport cu festivalul Untold să scadă în favorabilitate o dată cu vârsta respondenţilor. Prin urmare, dacă eşantionul investigat ar fi inclus şi un număr semnificativ de respondenţi cu vârste peste 55 ani, este foarte probabil ca percepţiile şi atitudinea măsurate să fi fost, per ansamblu, mai puţin favorabile festivalului.
Studiul poate fi consultat in extenso aici.”
