PRIMĂVARA EDUCAȚIEI TIMPURII Despre importanța excepțională a educației timpurii (II)

 de prof. dr. Mircea Bertea, expert în educație, membru al Centrului Internațional de Cercetări și Studii Transdisciplinare (CIRET) Paris, președinte al Asociației Naționale a Colegiilor și Liceelor Pedagogice din România (ANCLP)

Educația timpurie în actualitatea românească

Încheiam prima parte a seriei de articole pregătite sub acest generic cu o întrebare-argument: De ce e bine și profitabil educațional să vorbim și despre educația timpurie și nu doar despre simulări și examene naționale, spre exemplu, subiecte la zi și la modă sau mână-n mână cu moda meditațiilor particulare (a se citi pandemia meditațiilor particulare), pandemie ce coboară, iată, vertiginos spre ciclul primar, toate acestea amplificate în proporție geometrică de părinții și bunicii elevilor din clasele a VIII-a sau a XII-a, dar nu numai? Și spuneam că e bine să vorbim și despre educația timpurie, în primul rând, pentru că, în sfârșit, importanța excepțională a acesteia a fost recunoscută și reconsiderată și la noi, atât la nivel legislativ, cât și la nivel administrativ și de implementare, creșele, atâtea câte există, fiind integrate în sistemul național de educație, cu toate consecințele benefice ce decurg de aici. Apoi, pentru că, din toamnă, operaționalizarea administrativă și educațională a noilor creșe, operaționalizare ce implică și demersul de alocare a posturilor necesare pentru asigurarea personalului, va genera nu atât cele câteva sute de posturi noi pentru cadrele didactice, didactice auxiliare și pentru personalul de sprijin și îngrijire, cât mai ales atât de necesarele și așteptatele noi locuri în creșe pentru aproximativ 1.300 de copii. Avantajele sunt triple: în primul rând, pentru că e vorba de unități de educație timpurie nou-înființate, așadar de extinderea bazei materiale pentru educația timpurie la noi, apoi, pentru că este vorba de unități de educație timpurie în care calitatea și funcționalitatea noii baze materiale sunt mult îmbunătățite în comparatie cu ce există în educația noastră în mod tradițional și, nu în ultimul rând, pentru că, pentru prima dată în România, în aceste creșe va fi încadrat personal calificat cu o  pregătire integrată la standarde internaționale. 

O nouă concepție și un nou profil de formare pentru personalul din educația timpurie

Programul de formare a profesioniștilor în educație timpurie, Servicii integrate și profesioniști în educația timpurie –SIPET, PNRR/2024/VI/C15/R2/13¹, program livrat de un consorțiu format din principalele universități ale țării și Centrul Step by Step pentru Educație și Dezvoltare Profesională, lider de proiect, este un program național în desfășurare prin care Ministerul Educației și Cercetării și partenerii de proiect și-au propus inițial să pregătească în viziune modernă, integrată, 20.000 de cadre didactice, didactice auxiliare și personal de sprijin și îngrijire din unitățile de educația timpurie. Prin acest program au fost deja formați și certificați 661 de formatori, formatori care la rândul lor au asigurat formarea a aproape 7000 de cadre didactice și personal din unitățile de educația timpurie înscrise în proiect.

Proiectul acesta și programele sale aflate în desfășurare și valorificare educațională sunt foarte importante nu atât prin dimensiunea și prin numărul mare de cursanți implicați, Ministerul Educației și Cercetării fiind în ultimii ani beneficiarul unor megaproiecte de formare cu zeci de mii de participanți (învățători/profesori pentru învățământul primar, directori și profesori de gimnaziu și liceu) precum CRED sau PROF și, mai recent, prin megaproiectul RECRED, cât mai ales prin ceea ce inaugurează, demonstrează și implică: o nouă concepție și un nou profil de formare pentru personalul calificat sau aflat în curs de calificare din educația timpurie și, desigur, prin calitatea și nivelul formării, toate acestea asigurate cu sprijinul și prin participarea directă a unor specialiști în științele educației și în psihologia dezvoltării copilului mic de la facultățile de profil ale celor mai importante universități ale țării: Universitatea ”Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, Universitatea București, Universitatea  ”Alexandru Ioan Cuza” din Iași și Universitatea de Vest din Timișoara. 

Convergența instituțională autentică

Programul-pilot de la Cluj-Napoca, 2021 – experiment și chemare la acțiune

Actualul proiect Servicii integrate și profesioniști în educația timpurie –SIPET, după cum precizam, unul de pionierat în formarea integrată a personalului din educația timpurie din România, a fost precedat și pregătit prin programul-pilot de formare integrată a personalului din optsprezece creșe ale municipiului Cluj-Napoca, oraș fanion al educației timpurii la noi, program inițiat, finanțat și implementat de Asociația Centrul Step by Step pentru Educație și Dezvoltare Profesională, în parteneriat cu Asociația Națională a Colegiilor și Liceelor Pedagogice din România (ANCLP), ambele asociații partener ale Ministerului Educației și Cercetării în procesul de reformă a învățământului preuniversitar românesc, Centrul bugetar de administrare creșe al Primăriei Municipiului Cluj-Napoca și Colegiul Național Pedagogic ”Gheorghe Lazăr” Cluj în perioada mai-iunie 2021. Proiectul-pilot de la Cluj-Napoca a fost organizat și desfășurat în format blended-learnig cu participarea în structuri integrate a educatorilor-puericultori, a personalului de îngrijire, de asistență medicală și de conducere din creșele municipiului și de la biroul de asistenţă medicală şi de specialitate al Centrului bugetar de administrare creșe Cluj-Napoca. Programul a pregătit și simulat operațional, în avanpremieră, și integrarea creșelor în sistemul național de învățământ preuniversitar și focalizarea activității acestora pe programe de educație timpurie de calitate, în conformitate cu legislația și bibliografia națională și internațională emergente domeniului. Aceasta, pentru că, spre deosebire de formările anterioare ce vizau categorii separate de personal, programul-pilot de la Cluj-Napoca a abordat întregul personal al unei creșe ca pe o echipă autentică, omogenă: personal administrativ, personal didactic/educatori-puericultori, personal medical – exact logica pe care cercetarea internațională de actualitate dovedită o recomandă pentru servicii de calitate ECE (ECE – Early Childhood Education, denumire uzuală la nivel internațional pentru sintagma românească educație timpurie), proiectul constituind astfel prima convergență instituțională autentică din educația timpurie de la noi. Reunind organizația cu contribuția cea mai importanță (alături de Ministerul Educației și Cercetării) la dezvoltarea și implementarea noului curriculum și a reperelor metodologice pentru educația timpurie din România  (Centrul Step by Step) și instituțiile de formare inițială a personalului didactic cu capital pedagogic acumulat (ANCLP și Colegiul Naționl Pedagogic ”Gh. Lazăr” Cluj-Napoca), programul a creat primul model de colaborare interinstituțională în domeniu de la noi și arhitectura de sistem pe care studiile și experimentele internaționale de referință le identifică drept condiție necesară pentru reformele educaționale sustenabile (Fullan, 2021²).

Centrul bugetar de creșe de la Cluj-Napoca – un model și o excepție

Un model și o exceție bună, se înțelege, pentru că alegerea municipiului Cluj-Napoca ca teren al cestui program-pilot în educația timpurie la noi trebuie privită și înțeleasă și ca o recunoaștere a realității că municipiul acesta reprezenta în 2021 în România un caz singular de voință politică locală tradusă în infrastructură ECE funcțională și scalabilă – un model și o excepție. Centrul bugetar de creșe al municipiului Cluj-Napoca funcționa în subordinea consiliului local, având aproape 1500 de locuri în cele 18 creșe moderne funcționale și alte câteva sute în diverse stadii de construcție, o rețea care nu avea și nu are încă echivalent în nicio altă localitate urbană din România. Primarul Emil Boc a prioritizat acest obiectiv de politică publică locală, anume eliminarea deficitului de locuri în creșe, claritatea discursului politic local și angajamentul ferm pentru punerea acestui obiectiv în practică fiind excepționale în peisajul administrativ local românesc.

În contextul în care OUG 100/2021 și Legea 198/2023 au adus creșele în sistemul național de educație, programul-pilot din Cluj-Napoca a demonstrat că formarea integrată a personalului din creșe este posibilă și că poate fi concepută, livrată și evaluată. Aceasta a transformat o dezbatere teoretică despre ce ar trebui făcut într-o experiență concretă despre ce poate fi și a fost făcut.

De la se poate, la vă ajutăm să faceți

Trebuie spus explicit și recunoscut că în România programele-pilot credibile sunt rare. Și mai rare sunt cele care implică un parteneriat ministerial, un actor nonguvernamental cu experiență și o asociație națională a instituțiilor de formare inițială pedagogică. Prin acest cumul de factori, păstrând proporțiile, putem afirma că programul-pilot Cluj-Napoca 2021, a fost în povestea educației timpurii din România de după 1989 ceea ce Perry Preschool Project³ a fost pentru ECE internațională, adică nu o demonstrație cantitativă, de masă, cum se practică încă la noi în megaformările ministeriale, ci o dovadă aplicabilă de principiu, pe eșantioane controlate.

Am numit acest moment primăvara educației timpurii românești pe baza convergenței mai multor indicii și semnale structurale care, luate împreună, constituie realmente o oportunitate strategică.

Argumente pentru implementarea și continuarea strategiei educației timpurii la noi

1. Argumente legislative și instituționale – cadrul legislativ s-a schimbat fundamental. Prin OUG 100/2021 și prin Legea Educației Naționale 198/2023, creșele au trecut sub coordonarea Ministerului Educației și Cetrcetării, ceea ce a însemnat că pentru prima dată în istoria postbelică a României copilul de 0–3 ani devine subiect de drept educațional, nu doar de protecție socială. Această schimbare de paradigmă, puțin discutată și uneori ignorată de opinia publică și chiar de către specialiști, are o semnificație istorică: repoziționează primii trei ani de viață din zona serviciului social în zona investiției educaționale active și a perspectivelor economice favorabile, cu multiplicare geometrică, realitate potențată de dovezile și implicațiile investiției profitabile în educația timpurie (Heckman, 2006⁴) și de neuroștiința dezvoltării timpurii (Shonkoff, J. P., & Phillips, D. A. , 2000⁵ și Siegel, D. J. 2012⁶).
2. Argumente demografice și sociale – criza cronică de locuri în creșe și cerința imperativă de a se trece de timpuriu de la îngrijire la educație calificată, construcția de noi creșe și alocarea de posturi noi pentru specialiștii din educația timpurie.
3. Presiunea țintelor europene Barcelona 2.0 devenită urgență (2022). La 12,3% participare în educația timpurie pentru copiii sub 3 ani din România (media europeană fiind de 37,5%!), față de ținta de 45% pentru 2030, urgența devine imposibil de amânat. Cu patru ani până la termen, fiecare an este inerent și cuantificabil ca distanță față de o obligație comunitară asumată.
4. Argumente de ecosistem și de capacitate demonstrată – există pentru prima dată la noi actori instituționali cu misiune explicită și o comunitate profesională cu masă critică. O generație de noi instituții și de specialiști în educație timpurie, formați în contexte europene și internaționale, specialiști în neuroeducație și în politici comparate ce poate formula solicitări și răspunsuri articulate față de sistem și poate deveni atât vector de advocacy, cât și resursă supercalificată de formare.

Ce nu avem încă

Avem un precedent de experimentare reușită, programul-pilot Cluj-Napoca 2021, multiplicat și perfecționat acum de proiectul SIPET, ceea ce demonstrează că parteneriatul interinstituțional în România în formarea pentru educație timpurie este posibil și eficace. 

Ceea ce nu avem încă și trebuie să construim este un sistem acreditat de monitorizare a calității în educația timpurie la standarde internaționale (deși și aici avem un precedent de la care se poate porni, inițiat tot de partenerul strategic pe educație timpurie de la noi – Centrul Step by Step⁷). Mai trebuie să instituim în România și un început de tradiție de cercetare longitudinală locală și națională în care personalul calificat din educația timpurie, în special educatorul-puericultor, dar nu numai,  să fie agent recunoscut ca specialist în pedagogia dezvoltării și în neuroștiința aplicată a primilor trei ani de viață ai copilului.

În loc de concluzie

Semnul este. Prin parteneriatele strategice stabilite și prin programele comune desfășurate, la care se adaugă buna colaborare cu universitățile reprezentative ale țării și valorificarea oportunităților de finanțare prin PNRR, putem vorbi de începutul implementării reale a educației timpurii în țara noastră și de conștientizarea unui argument puternic pentru reducerea analfabetismului funcțional în rândurile generațiilor  viitoare, anume acela al înțelegerii condiționării succesului elevilor la examenele naționale și a eliminării analfabetismului funcțional nu doar prin intensificarea pregătirii particulare și prin programe remediale în gimnaziu și liceu, ci și, cum este deja dovedit științific, și printr-o educație timpurie de calitate ca fundament al tuturor achizițiilor viitoare. 

În episodul următor, despre cei 2 ani de acasă și educația în familie astăzi în România.

Prof. dr. MIRCEA BERTEA

Expert în educație

Membru al Centrului Internațional de Cercetări și Studii Transdisciplinare (CIRET) Paris

Președinte al Asociației Naționale a Colegiilor și Liceelor Pedagogice din România (ANCLP)

____________________________________________________

¹ https://www.stepbystep.ro/pnrr-servicii-integrate-si-profesionisti-in-educatia-timpurie/

² Fullan, M. (2021). The right drivers for whole system success. Centre for Strategic Education. https://michaelfullan.ca/wp-content/uploads/2021/03/Fullan-CSE-Leading-Education-Series-01-2021R2-compressed.pdf.

³ https://highscope.org/project/perry-preschool-study/

⁴  Heckman, J. J. (2006). Skill formation and the economics of investing in disadvantaged children. Science, 312(5782), 1900–1902. https://doi.org/10.1126/science.1128898

⁵  Shonkoff, J. P., & Phillips, D. A. (Eds.). (2000). From Neurons to Neighborhoods: The Science of Early Childhood Development. National Academy Press

⁶  Siegel, D. J. (2012). The Developing Mind: How Relationships and the Brain Interact to Shape Who We Are (2nd ed.). Guilford Press.

⁷  Educație timpurie de calitate – program integrat de formare continuă dezvoltat și derulat de Centrul Step by Step pentru personalul din serviciile de educație timpurie de nivel antepreșcolar din România în anii 2023 și 2024. Numărul total al absolvenților program a ajuns la 3190.