Închide
Prezența la urne în alegerile parlamentare anticipate din Serbia ajunsese la 41,1% până la ora 13:00, potrivit estimărilor organizației independente de monitorizare CRTA, cu o marjă de eroare de ±0,9%. La alegerile din decembrie 2023, la aceeași oră votaseră 26,6% dintre alegători. Mobilizarea ridicată are loc într-un scrutin care reprezintă cel mai important test electoral din ultimii ani pentru Aleksandar Vučić, confruntat cu o listă susținută de mișcarea studențească.
În paralel cu prezența ridicată, observatorii independenți au semnalat nereguli care pot afecta secretul votului și corectitudinea procesului electoral. Cea mai frecventă este fotografierea buletinelor de vot, observată în aproximativ 25% dintre secțiile monitorizate la nivel național și în peste jumătate dintre secțiile din Belgrad, potrivit CRTA. Organizația a raportat, de asemenea, suspiciuni de cumpărare a voturilor și de votare organizată prin metoda cunoscută drept „trenul bulgăresc”.
Cozi uriașe s-au format încă de dimineață în marile orașe ale Serbiei, inclusiv în Belgrad și Novi Sad, pe fondul unei mobilizări electorale fără precedent. În capitală, Aleksandar Vučić a așteptat aproape două ore pentru a vota, potrivit presei din România, care a relatat despre aglomerația din secțiile de votare. Fenomenul nu s-a limitat la marile centre urbane: au fost raportate cozi și la secțiile organizate în străinătate, unde au votat cetățenii sârbi din diaspora, potrivit Europa FM și Euronews România.
Fotografierea buletinelor de vot este una dintre principalele probleme identificate de CRTA. Practica poate încălca secretul votului și poate indica presiuni asupra alegătorilor, inclusiv încercări de a verifica dacă aceștia au votat conform unor indicații.
Organizația a anunțat că a sesizat poliția în Veternik, localitate din apropierea orașului Novi Sad, în legătură cu suspiciuni de cumpărare a voturilor și de votare prin metoda „trenului bulgăresc”. Aceasta presupune folosirea unui buletin completat în afara secției, introdus ulterior în urnă, în schimbul unui buletin necompletat care poate fi utilizat pentru a organiza un nou vot.
Observatorii au mai raportat introducerea ilegală a unor buletine în urne în cel puțin două secții, din Žabalj și Sjenica. Alte probleme semnalate au inclus prezența unor persoane neautorizate în secții, utilizarea neuniformă a spray-ului pentru marcarea degetelor și conflicte între membrii comisiilor electorale.
Într-o informare publicată în ziua scrutinului, CRTA a precizat că la 9% dintre secțiile monitorizate a fost observată o combinație de nereguli care ar putea indica o tentativă de control nelegitim asupra votului.
De asemenea, un grup format din cinci sau șase bărbați și o femeie a hărțuit o observatoare CRTA în fața unei secții de votare din Zemun, unde aceasta monitoriza alegerile.
Organizarea votului în străinătate a generat, de asemenea, critici. Potrivit organizației CRTA, pentru alegerile din 25 octombrie s-au înregistrat 102.147 de alegători din diaspora, repartizați la 93 de secții de votare din 37 de țări. La scrutinul din 2023 erau înregistrați 39.270 de alegători în străinătate, la 81 de secții.
În Statele Unite, alegătorii au la dispoziție un număr limitat de puncte de votare, printre care Washington, Chicago, New York și Los Angeles. Sârbii care locuiesc în alte orașe pot fi nevoiți să parcurgă distanțe mari pentru a vota.
Probleme similare au fost semnalate în Canada. Associated Press a relatat zilele trecute despre cazul alegătorilor din Vancouver care trebuie să ajungă la Toronto, la aproximativ 3.500 de kilometri distanță, pentru a-și exercita dreptul de vot.
O altă controversă este legată de programul de vot, stabilit în funcție de ora Serbiei, între 7:00 și 20:00. În Chicago, de exemplu, secțiile sunt deschise între orele 1:00 și 14:00, ora locală.
CRTA a criticat deciziile privind organizarea votului în străinătate, apreciind că numărul secțiilor nu a crescut proporțional cu cel al alegătorilor și că programul poate îngreuna participarea. Lista Studenților a contestat deciziile în fața autorității electorale, însă plângerile au fost respinse.
Scrutinul anticipat stabilește componența celor 250 de locuri din Adunarea Națională a Serbiei. Aleksandar Vučić, care a demisionat din funcția de președinte în septembrie pentru a candida la funcția de prim-ministru, conduce lista „Aleksandar Vučić – Serbia Unită”, susținută de Partidul Progresist Sârb (SNS) și aliații săi.
Principalul rival este Lista Studenților – Studenții câștigă (Studentska lista – Studenti pobeđuju), apărută în urma mișcării de protest declanșate de prăbușirea acoperișului gării din Novi Sad, în noiembrie 2024, tragedie în care au murit 16 persoane.
Protestele au fost alimentate de cereri privind asumarea răspunderii pentru tragedie și combaterea corupției. Mișcarea studențească a devenit între timp un actor politic important, prezentând o listă de 250 de candidați din domenii precum medicina, educația, artele și agricultura. Lista este condusă formal de cardiologul Ilija Srdanović și nu are un lider politic tradițional.
Reuters relatează că scrutinul ar putea pune capăt dominației politice de peste un deceniu a lui Vučić. Sondajele dinaintea alegerilor indicau o cursă strânsă, iar mobilizarea ridicată ar putea influența rezultatul.
Secțiile de votare sunt programate să se închidă la ora locală 20:00. CRTA a anunțat că proiecția sa preliminară a rezultatelor, bazată pe observarea unui eșantion reprezentativ de secții, nu va fi publicată înainte de ora 21:30.
Studenții din Serbia ar putea prelua puterea prin vot. Arestări înaintea scrutinului