Închide
Profesorul Flavian Georgescu, antrenor de olimpici la matematică și fost olimpic național, le oferă părinților, cadrelor didactice și elevilor sfaturi despre cum să abordeze relația cu școala, cum să se raporteze la performanțele academice și la momentele importante din parcursul școlar.
Mai multe despre centrul de pregătire Mate Performanță, aici.
Da, nu e prea târziu, așa cum spunea melodia, nu e prea târziu să readucem școala la locul ei, pentru că, din păcate, observăm în ultima perioadă cum este foarte denigrată și de către părinți, și de către profesori și de către elevi și nu ar trebui să se întâmple asta. Despre acest lucru aș vrea să discut astăzi. Despre însemnătatea școlii ca instituție și nu neapărat doar ca instituție, ci că ce înseamnă școala cu adevărat pentru un copil?
Ce ar trebui să reprezinte școala în sufletul unui copil? Cum facem școala mai atractivă? Mi-a venit în minte faptul, n-oi fi cel mai bun exemplu, dar la liceul pe care l-am absolvit în ultimii ani am fost tot chemat pentru așa-zise ore deschise, ca să mai împărtășesc din experiența mea și chiar îmi spuneau profesorii și directorii colegiului național respectiv că așa mai reușim să-i ținem captivi, când le mai aducem o persoană din afară și când mai schimbăm subiecte.
Este cumva foarte greu să reții atenția elevului în contextul actual. Da, așa este. Ce se întâmplă de fapt în ultima perioadă și nu este deloc în regulă faptul că elevii nu mai merg la școală cu dragul cu care poate mergeam noi pe vremuri. Uite, nu știu cum a fost la tine, dar pentru mine școala a însemnat și înseamnă un loc sacru. Școala este locul unde tu te educi pentru viitorul adult din tine.
Părinții trebuie să știe că școala nu înseamnă doar locul unde elevii primesc informații. Informația o pot primi și din cărți, și citind pe internet și apelând mai nou la ChatGPT, la inteligența artificială și multe, multe metode, că vedem și noi în jurul nostru cum îi întrebăm pe copii ceva și ei ne răspund. De multe ori știu mai bine răspunsurile decât le știm noi, adulții. Școala este mult mai mult decât un loc unde tu înveți informații.
Din școală, în mod normal și ideal ar fi ca orice copil să iasă educat atât ca informație, dar și mental și sufletește și ca om. Școala este locul care ar trebui să te transforme într-un mod pozitiv și mă refer aici la evoluția ta umană, la tu, copil, când te uiți în ochii profesorului ce-ce simți, ce îți transmite ție acea persoană din fața ta, pe lângă acele tabele înșiruite de formule, de biologie, de chimie și așa mai departe.
Pentru mine, profesorii pe care i-am avut și în clasele 5-8 și doamna mea învățătoare, și în liceu, pentru mine au reprezentat niște modele. Ar fi fantastic ca elevii să vadă în profesorii lor modele. Și știi că îți mai spuneam eu la un moment dat că din perspectiva mea e o diferență enormă între a fi dascăl și a fi un cadru didactic. Corect, așa e. Dascălul e mai mult decât atât. Dascălul reprezintă, așa cum am mai spus, un model de om pentru copil și copilul învață o materie de dragul profesorului.
Da, din păcate, în ultima perioadă s-a cam pierdut respectul ăsta față de dascăli. Adică vedem promovate la știri imagini cu profesori care sunt agresați sau jigniți sau așa mai departe. Adică noi nici măcar nu ne puteam închipui să, în afară de o glumă nevinovată, adolescentină, să ajungem într-o zonă în care se întâmplă lucrurile astăzi, adică. Da, știi ce se întâmplă? Uite, eu îți spun acum, din perspectiva mea de profesor.
Profesorii au început să fie denigrați din toate părțile, și mai de sus, și dinspre elevi și dinspre părinți. O chestie principală, tu, ca părinte, nu îl denigra pe profesor în fața copilului acasă. Dacă ai făcut asta cel puțin o dată, s-a terminat. Copilul nu mai poate să respecte acel profesor, pentru că tu vii ca autoritate, tu, părinte, ești o autoritate în fața copilului. De multe ori ceea ce gândește copilul este oglinda minții tale de părinte.
Și atunci, dacă tu vii nervos și poate câteodată ai motive, pentru că, sincer, acum să nu blamăm părinții, că poate și ei la un moment dat chiar se enervează pe bună dreptate, se întâmplă ceva, chiar vedem și nedreptăți de multe ori. Și atunci ție îți vine să zici păi da, nu se poate, dar lasă, mă duc, îl reclam. Ok, simți lucrurile astea, calmează-te dacă e cazul să iei măsuri, ia măsuri, tu fă ce știi tu ca părinte, ca adult, ca responsabil al copilului.Dar nu denigra sub nicio formă profesorul în fața copilului, pentru că după aceea el, în rolul de elev, copilul când va merge la școală și va fi în bancă, copilul nu va mai putea vreodată să îl respecte pe acel profesor.
Și vorbim despre ani în față, vorbim despre ani în care copilul va sta poate la acea disciplină, nu va învăța, nu va avea drag acea disciplină, și ușor-ușor, dacă vorbim și de profesorul de chimie și de matematică și de română, copilul deja nu va mai respecta aproape nimic din ce este în școală. Și atunci ce devine școala pentru el? Un loc unde ești obligat să mergi și poate că nici nu știi de ce.
Haideți să încercăm cu toții părinți, profesori, instituții ale statului să punem școala acolo, la locul ei, să-i dăm Cezarului ce-i al Cezarului. Pentru că școala trebuie să reprezinte locul în care copilul, când iese dimineața din mașină, din mașina părinților sau când vine cu autobuzul la școală sau, știi la ce mă uit acum, ce îmi imaginez? Poza aceea când copilul se duce fugind spre școală și tu, ca părintele îl lași.
Uite, îmi aduc aminte o dată, când cu ochii în lacrimi l-am dus pe băiatul meu la școală, punându-mi toată baza în învățătoarea lui. Pentru că de fapt, tu când intri ca și copil în școală, te așteaptă cu brațele deschise profesorii tăi. Ei, profesorii tăi trebuie să reprezinte poate chiar al doilea părinte, chiar a doua familie, pentru că de multe ori copiii stau la școală ore întregi pe zi, pleacă de dimineață, se întorc seara acasă, își mai fac unii și temele pe la școală.
Depinde, mă rog de școli. Și atunci ei trebuie să-și regăsească acolo poate chiar o a doua familie și să se simtă confortabil nu doar educațional, ci și emoțional.
Ar fi fantastic să le arătăm copiilor partea practică a lucrurilor. De ce învață atâta informație? Poate că e mai util să știe mai puțină informație, dar să o aplice concret, decât să învețe pe de rost zeci, sute de formule, de definiții pe care, dacă îi scoți în curtea școlii și îi spui uite, măsoară și mie aici aria habar n-are. Păi ce e aia? Păi ai învățat o formulă? Păi da, dar e o formulă. Adică cum să o pun în practică?
Despre asta e vorba. De multe ori poate că e mai util să știm mai puțină informație, dar să știm să o aplicăm.
Conținutul acestei rubrici este disponibil si în format audio, pe canalul de YouTube Național FM Romania. Emisiunea este difuzata la radio, in fiecare miercuri si vineri de la ora 12:50 si 18:50.
inn