Închide
Un profesor de istorie din Statele Unite a devenit viral pe rețelele de socializare după ce a introdus o „capcană” într-un examen pentru a-i identifica pe studenții care au generat răspunsurile cu ajutorul inteligenței artificiale (AI). Aproape toți cei prinși au făcut aceeași greșeală: au copiat în lucrare un cuvânt ascuns în cerința transmisă către ChatGPT. Metoda ingenioasă prezentată de presa americană a fost deja aplicată, cu un an înainte, de o profesoară din România.
Conf. univ. dr. Arabela Briciu, de la Facultatea de Sociologie și comunicare a Universității Transilvania din Brașov, a folosit o strategie bazată pe același principiu: introducerea unor instrucțiuni invizibile în cerințele unui examen, astfel încât studenții care apelau mecanic la instrumente de inteligență artificială să poată fi identificați.
Metoda profesoarei din Brașov a fost prezentată în premieră de Educație Privată în iulie 2025, cu aproximativ un an înainte ca o strategia identică să ajungă virală în Statele Unite.
În cazul relatat de TODAY.com și alte publicații zilele trecute, dr. Jason Gibson, profesor de istorie la Alcorn State University din Mississippi, a introdus în cerințele unui examen cuvântul „Madagascar”, scris cu font alb, astfel încât acesta să nu fie vizibil pentru studenții care citeau în mod obișnuit documentul. Cuvântul nu avea nicio legătură cu tema examenului, care le cerea studenților să compare Revoluția Industrială cu epoca digitală.
Studenții care copiau însă integral cerința și o introduceau într-un chatbot de inteligență artificială transmiteau și acel cuvânt ascuns. Dacă preluau apoi răspunsul generat de AI fără să-l citească sau să-l verifice, „Madagascar” ajungea în lucrarea predată.
Rezultatul a fost înfiorător. 32 dintre cei 35 de studenți au căzut în capcană și au picat examenul. Cazul a devenit viral după ce profesorul Gibson a explicat metoda în mai multe videoclipuri publicate pe TikTok, care au strâns milioane de vizualizări.
Metoda folosită de profesorul american nu este însă nouă. Cu un an înainte de cazul american, conf. univ. dr. Arabela Briciu folosea la Universitatea Transilvania din Brașov o strategie identică, construită pe aceeași vulnerabilitate a utilizării mecanice a instrumentelor de inteligență artificială.
În cadrul unui examen care presupunea realizarea unui portofoliu, profesoara a introdus în documentele transmise studenților fragmente ascunse, care nu puteau fi văzute în mod obișnuit pe ecran. Mai precis, o resursă bibliografică inventată.
Atunci când un student copia integral cerințele și le introducea în ChatGPT sau într-un alt instrument generativ, instrucțiunile ascunse erau preluate automat în prompt. AI-ul genera apoi un răspuns influențat de acele instrucțiuni, iar elementele respective dezvăluiau că textul fusese generat automat.
Practic, mecanismul era același: profesorul introduce un element pe care studentul nu îl observă, dar pe care inteligența artificială îl preia atunci când cerința este copiată integral.
„Această strategie mi-a permis să identific rapid utilizarea automatizată a instrumentelor de inteligență artificială generativă – fără o prelucrare sau reflecție personală asupra conținutului generat”, explica Arabela Briciu pentru Educație Privată în 2025.
La acel moment, Arabela Briciu explica faptul că observase o creștere semnificativă a utilizării inteligenței artificiale pentru redactarea portofoliilor, eseurilor și chiar a lucrărilor de licență.
Strategia cu instrucțiuni invizibile completa metodele clasice de identificare a textelor generate de AI, precum analiza stilului, a punctuației sau a bibliografiilor artificiale.
Potrivit observațiilor sale, peste jumătate dintre studenții care predaseră portofolii apelaseră la instrumente de inteligență artificială, iar mai mult de o treime dintre aceștia le utilizaseră mecanic, fără analiză critică sau adaptarea prompturilor și a răspunsurilor la cerințele academice.
„Această tendință indică o dependență crescută de soluțiile automatizate, în detrimentul dezvoltării competențelor academice autentice”, atrăgea atenția profesoara.
Strategia nu a fost concepută ca o interdicție absolută a inteligenței artificiale în educație. Arabela Briciu explica pentru Educație Privată că AI poate fi un instrument util în mediul academic, însă utilizarea sa trebuie făcută cu discernământ și nu trebuie să înlocuiască procesul de gândire al studentului.
Problema apare atunci când un instrument generativ devine un substitut pentru analiză, documentare și elaborarea proprie a unei lucrări.
„Aplicarea automată a acestor instrumente riscă să diminueze gândirea critică, autonomia intelectuală și capacitatea de rezolvare creativă a problemelor”, avertiza cadrul didactic.
Metoda ingenioasă prin care o profesoară depistează proiectele scrise cu ChatGPT